Comisia Europeană (CE) vrea să le impună satelor membre să reducă cu 30% – până în 2030 – deşeurile alimentare ale magazinelor, restaurantelor şi gospodăriilor – și cu 10% în sectorul prelucrării şi al producţiei, comparativ cu 2020, se arată într-un comunicat al Executivului Comunitar.
Aproximativ 10% din totalul alimentelor furnizate unităților de vânzare cu amănuntul, restaurantelor, serviciilor de alimentație (de exemplu, cantinelor școlare și ale întreprinderilor, spitalelor etc.) și gospodăriilor sunt irosite. În același timp, aproximativ 32,6 de milioane de persoane nu își pot permite o masă de calitate (care să includă carne, pui, pește sau echivalent vegetarian) o dată la două zile.
Deșeurile alimentare au un impact enorm asupra mediului, generând un echivalent de 252 de milioane de tone de CO2 sau aproximativ 16 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sistemul alimentar din UE. Dacă deșeurile alimentare ar fi un stat membru, ar fi al cincilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră. Risipa de alimente creează, în plus, o povară inutilă asupra resurselor naturale limitate, cum ar fi utilizarea terenurilor și a apei.
UE se angajează să atingă obiectivul global de dezvoltare durabilă (ODD) 12.3 de a reduce la jumătate risipa de alimente per cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor până în 2030 și de a reduce pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare cu alimente.
Pentru a accelera progresele înregistrate de UE în vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia propune ca, până în 2030, statele membre să reducă risipa de alimente cu 10% în sectorul prelucrării și al producției și cu 30% (per cap de locuitor) la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumului considerate împreună (restaurante, servicii alimentare și gospodării).
Rezultatele primei monitorizări la nivelul UE a nivelurilor de deșeuri alimentare, efectuată în 2020, vor servi drept bază pentru evaluarea progreselor înregistrate. Un an de referință anterior poate fi luat în considerare pentru statele membre care pun la dispoziție dovezi ale acțiunilor întreprinse înainte de 2020, urmând ca monitorizarea să confirme progresele înregistrate.
Până la sfârșitul anului 2027, va avea loc o evaluare oficială a progreselor înregistrate de statele membre și a posibilității de a corecta direcția în cazul în care dovezile sugerează că UE poate contribui și mai mult la ambiția globală.
Reducerea risipei de alimente va reduce resursele necesare pentru a produce alimentele pe care le consumăm. Combaterea risipei alimentare conduce la o triplă reușită: economisește alimente pentru consumul uman, reduce impactul producției și al consumului de alimente asupra mediului și ajută întreprinderile și consumatorii să economisească bani.
Potrivit UE, o gospodărie de 4 persoane ar economisi, în medie, aproximativ 400 de euro per an dacă risipa de alimente ar fi redusă în conformitate cu propunerea sa. Deșeurile alimentare sunt alimente și părți necomestibile ale acestora care se elimină (cum ar fi oase sau miezuri de fructe). Risipa de alimente apare în toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente, de la fermă la consumator. Cu toate acestea, cea mai mare parte este generată în etapa de consum, care este o etapă esențială vizată de programele de prevenire a risipei de alimente.
Legislația UE privind deșeurile impune deja statelor membre să pună în aplicare programe naționale de prevenire a risipei de alimente și, mai ales, să reducă risipa de alimente în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, să monitorizeze și să raporteze nivelurile de deșeuri alimentare. Cu toate acestea, până în prezent, cantitatea de deșeuri alimentare nu scade suficient.
