Participanții la summitul de la Paris privind finanțele și clima nu au ajuns la un acord privind crearea unei taxe pe emisiile de gaze cu efect de seră produse de transportul maritim internațional, anunță AFP.
Întâlnirea de două zile a liderilor mondiali și a șefilor din domeniul finanțelor, menită să abordeze schimbările climatice și sărăcia, s-a încheiat vineri fără un anunț important. Președintele francez Emmanuel Macron, care a găzduit summitul, a declarat că viitoarele reforme ale sistemului financiar internațional vor fi evaluate în următorii doi ani.
Ideea unei taxe globale pe emisiile de gaze cu efect de seră produse de transportul maritim internațional a început să prindă contur și ar putea fi adoptată în cadrul unei reuniuni din iulie a Organizației Maritime Internaționale, agenția Națiunilor Unite care reglementează transportul maritim.
Unii experți consideră că o taxă numai pe transportul maritim ar putea strânge 100 de miliarde de dolari pe an, iar o susținere puternică a acesteia la Paris i-ar fi oferit lui Macron o victorie simbolică.
„Acesta este un sector fără taxe. Și nu există niciun motiv pentru care să nu fie impozitat”, a declarat Macron.
Însă președintele francez a sugerat că China și SUA nu susțin ideea.
„Dacă China și SUA și mai multe țări europene cheie nu sunt de acord, atunci veți pune în aplicare o taxă care nu va avea niciun impact”, a adăugat el.
Banii strânși prin taxare ar fi direcționați către țările în curs de dezvoltare pentru a le ajuta să facă față provocărilor generate de schimbările climatice.
Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a calificat taxa drept „o sugestie foarte constructivă”.
„Cred că aș fi de acord cu descrierea președintelui Macron cu privire la logica pentru care ar fi potrivită și este ceva ce Statele Unite vor analiza”, a adăugat ea.
Nu a fost clar care dintre țările participante la summit au susținut propunerea, care ar putea fi un pas important pentru a determina o industrie cu emisii mari de gaze să contribuie la costurile luptei împotriva schimbărilor climatice.
Potrivit Organizației Maritime Internaționale, transportul maritim este responsabil pentru aproape 3% din emisiile de gaze cu efect de seră. Un raport al Parlamentului European a avertizat că această pondere ar putea crește dramatic până în 2050.
Reuniunea care se încheie la Paris nu a avut niciun mandat pentru a lua decizii formale, dar Macron s-a angajat să prezinte o listă de acțiuni care va fi însoțită de un instrument de urmărire a progreselor. Un astfel de document nu a fost încă publicat.
Mai mulți activiști și organizații neguvernamentale îi îndemnaseră pe participanții la summit să se asigure că țările bogate se angajează să reducă datoriile națiunilor sărace, inclusiv să anuleze împrumuturile. S-a discutat, de asemenea, despre o clauză de suspendare a datoriilor pentru țările afectate de fenomene climatice extreme.
Pentru a aduce mai mulți bani, activiștii insistă, de asemenea, pentru o taxă pe industria combustibililor fosili și o alta pe tranzacțiile financiare – dar aceste două propuneri par să aibă puțin sprijin din partea națiunilor mai bogate.
În ceea ce privește anunțurile concrete de la Paris, Fondul Monetar Internațional a pus la dispoziția anumitor țări vulnerabile active în valoare de 100 de miliarde de dolari – numite drepturi speciale de tragere – pentru anumite țări vulnerabile. Președinția franceză a declarat apoi că Franța va împărți 40% din activele proprii din pandemia COVID-19.
Prima zi a summitului a inclus anunțuri privind o pereche de acorduri. Oficialii francezi au declarat că Zambia, țară împovărată de datorii, a ajuns la un acord cu mai mulți creditori, inclusiv China, pentru restructurarea unor împrumuturi în valoare de 6,3 miliarde de dolari. Iar Senegal a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană și aliații occidentali pentru a sprijini eforturile sale de îmbunătățire a accesului la energie și de creștere a ponderii energiei regenerabile la 40% până în 2030.
Au participat numeroși oficiali din țările sărace și vulnerabile din punct de vedere climatic, în audiență fiind prezenți doar doi lideri de top din Grupul celor mai dezvoltate șapte țări – Macron și cancelarul german Olaf Scholz.
SUA au fost reprezentate de Yellen și de trimisul pentru climă John Kerry. Printre ceilalți participanți s-au numărat prim-ministrul Chinei, Li Qiang, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Băncii Mondiale, Ajay Banga, și președintele FMI, Kristalina Georgieva.
Yellen a declarat în timpul ceremoniei de închidere de vineri că este mulțumită de faptul că SUA și China au reușit să colaboreze în lupta împotriva schimbărilor climatice, la care a participat și Qiang.
„În calitate de cele mai mari două economii ale lumii, avem responsabilitatea de a lucra împreună la problemele globale”, a spus ea. „Este ceva ce putem face și ceva ce lumea așteaptă de la noi”.
Comentariile ei au venit după ce președintele american Joe Biden și-a apărat comentariile publice dure la adresa Chinei, în care l-a numit dictator pe președintele Xi Jinping. Biden a declarat că vorbele sale nu vor avea niciun impact negativ asupra relațiilor dintre SUA și China și că încă se așteaptă să se întâlnească cu Xi cândva în curând.
Activiștii pentru climă s-au adunat vineri în centrul Parisului pentru a-i face pe poluatori să plătească pentru daunele climatice.
„Nu va exista justiție climatică fără a-i face pe poluatori să plătească”, a declarat Patience Nabukala, care face parte din grupul de activiști ugandezi Fridays for Futures. „Oameni din țări ca a mea, nu ne putem permite să pierdem mai multe vieți, nu ne putem permite să pierdem mai multe proprietăți.”
