O treime dintre transporturile de lemn monitorizate în România sunt ilegale, iar aproximativ 26% din totalul transporturilor înscrise în SUMAL 2.0 sunt neconforme, arată WWF-Fondul Mondial pentru Natură în două rapoarte.
„Cel dintâi este o monitorizare video făcută pentru al treilea an consecutiv şi care, deşi nu are relevanţă statistică la nivelul ţării, ne arată clar că metoda principală prin care lemnul recoltat ilegal este introdus în piaţă este „supraîncărcarea”, adică fraudarea declaraţiilor privind cantităţile de lemn transportate. Aproximativ 1 din 5 transporturi înregistrate în SUMAL este supraîncărcat cu peste 20% din volumul declarat pentru fiecare transport. Mai mult, jumătate dintre transporturile ilegale, care nu respectă normele privind provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, nu sunt nici măcar înregistrate în SUMAL”, notează sursa citată.
Organizaţia de mediu precizează că al doilea raport de monitorizare a transporturilor de lemn reprezintă o analiză care a avut la bază datele pe care operatorii au obligaţia să le introducă în platforma „Inspectorul Pădurii”.
„Acesta a scos în evidenţă faptul că fotografiile pe care transportatorii profesionişti de lemn le încarcă în SUMAL sunt de multe ori neconcludente şi „păcălesc” sistemul, care nu este conceput să le verifice. Acestea sunt probleme reale din piaţă de care schiţa proiectului noului Cod Silvic, aflat acum în lucru, trebuie să ţină seama pentru a fi eficient. Din păcate, primul draft al acesteia nu ia în calcul reformele administrative atât de necesare pentru silvicultura românească. În schimb, se regăsesc o serie de derapaje importante de la principiile gestionării durabile a pădurilor”, se arată într-un comunicat de presă al WWF România.
În viziunea activiştilor de mediu, România rămâne „cu acelaşi sistem ineficient de combatere a exploatărilor ilegale, în care vom vedea în continuare pădurari atacaţi de hoţii de lemne, comunităţi locale lipsite de accesul la resursele de care depind şi o birocraţie sufocantă ce anunţă falimentul întregului sector forestier”.
„Mai mult, riscăm să rămânem cu mai puţine păduri, să asistăm la o liberalizare a tăierilor, să dăm startul unui nou val de „împroprietăriri” din pădurile statului şi să renunţăm la practicile responsabile care asigură o bună protecţie a mediului şi a conservării biodiversităţii. Codul Silvic ar trebui, aşadar, să instituie reguli care să poată fi uşor de monitorizat, să producă probe concludente în instanţă şi care, mai ales, să elimine conflictele de interese sistemice. Controalele în teren ar trebui să ţintească zonele critice ale lanţului de custodie a lemnului, acolo unde există cele mai mari riscuri privind introducerea pe piaţă a lemnului recoltat ilegal. Introducerea amprentei digitale a transporturilor de lemn ar rezolva multe dintre aceste probleme”, a explicat Radu Vlad, managerul programelor forestiere la WWF România.
SUMAL 2.0 – sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilităţii materialelor lemnoase – a fost pus în funcţiune la data de 31 ianuarie 2021, HG 497/2020 fiind actul normativ care reglementează funcţionarea acestuia.
