Liderii politici și cei de business din cele mai mari economii europene încep să critice tot mai puternic ritmul ambițios al tranziției energetice din Europa, pe măsură ce conștientizează costul masiv asociat cu această transformare economică fără precedent, potrivit Bloomberg.
Ambiția necesară a Uniunii Europene de-și decarboniza economia se suprapune cu mecanismele create pentru a trece criza energetică și cu o competiție crescută din parte Statelor Unite și a Chinei legată de atragerea de investiții.
Toate acestea au adus o presiune semnificativă asupra guvernelor și asupra companiilor europene, care au culminat cu diferite apeluri pentru încetinirea tranziției, precum cel al președintelui francez Macron.
Țări precum Franța și Germania au început să ceară amânări pentru diferite componente din așa-numitul Green Deal european, de teamă că deciziile curajose nu vor fi populare în fața alegătorilor.
Oficialii UE sunt îngrijorați că pozițiile asumate de autoritățile din Berlin și din Paris au deschis ușa pentru a încetinire generală a tranziției energetice, care ar putea une în pericol țintele tranziției verzi în Europa.
Christian Egenhofer, cercetător în cadrul think tank-ului CEPs, este de părere că planul UE este unul extrem de ambițios, iar oamenii abia acum încep să realizeze cât de mare este provocarea pe care o avem la orizont.
„Politicile climatice ajung acum să afecteze sectoare precum imobiliare, mobilitate sau sectorul alimentar, ceea ce le face mai controversate și mai expuse la riscuri politice interne. Politicienii își dau seama abia acum că trebuie să mobilizeze totul, de la capital la cunoștințe, pentru a realiza această tranziție”.
Europa este în poziția în care vrea că contracareze subvențiile puse pe masă de americani pentru a atrage investiții în industrie. În același timp, Europa vrea să-și reducă dependența de China pentru materii prime și tehnologii care stau la baza tranziției verzi.
Costul politic al planurilor climatice devin o realitate imediată în europa, unde sunt necesare investiții suplimentare de 470 de miliarde de euro. Politicienii încep să fie îngrijorați în contextul în care anul viitor va aduce alegeri pentru parlamentul european.
„Este îngrijorător din mai multe puncte de vedere. Alimentează narativul conform căruia politicile climatice sunt un fel de povară pentru societate, când lipsa acțiunii ar ajunge de fapt să coste mult mai mult pentru UE decât implementarea Green Deal-ului”, declarat Chiara Martinelli, director al coaliției de ONG-uri Climate Action Network Europe.
Macron, a cărui popularitate s-a prăbușit după ce a promovat o reformă nepopulară a sistemului de pensii, a cerut recent o pauză în ceea ce privește noile reglementări UE în domeniul climei.
Premierul belgian Alexander De Croo a lăudat Green Deal, dar a îndemnat la prudență. „Reducerea emisiilor de CO2 este obiectivul numărul unu, iar industria noastră va fi o parte importantă în acest sens, dar asta înseamnă că nu le putem cere să facă totul în același timp”, a declarat De Croo într-un interviu.
Dar Germania a fost cea care a adus cele mai multe prejudicii spiritului Green Deal. La începutul acestui an, a exercitat un veto de ultim moment asupra interzicerii motoarelor cu combustie în UE. Industria auto din Germania are aproximativ 786.000 de angajați.
În timp ce mărci precum Porsche și BMW au definit epoca motoarelor cu combustie, mașinile electrice din Germania au avut probleme. BYD Co. a depășit VW pentru a deveni cea mai bine vândută marcă auto din China în ultimul trimestru. Cheia impulsului său a fost un model electric care costă aproximativ o treime din ID3 de la VW, dar care oferă o autonomie mai mare și conectivitate cu aplicații de la terți.
La începutul acestei luni, Franța a ajutat la blocarea adoptării unei reforme esențiale în domeniul energiei regenerabile, considerată un element-cheie al „Green Deal”, din cauza unei preocupări de politică internă – modul în care este tratată energia nucleară în cadrul strategiei UE privind clima.
Diplomații UE consideră că mutările francezilor și ale germanilor sunt un semn prevestitor al unei dezbateri mai ample despre cum să facă accesibilă tranziția verde, o dezbatere care va avea loc între liderii europeni.
