România s-a regăsit în avangarda statelor care au adoptat măsuri de ameliorare a efectelor crizei energetice, care au avut scopul de a asigura un grad adecvat de suportabilitate al prețurilor, vizând: energia electrică, gazele naturale și carburanții, cu impact asupra tuturor companiilor din lanțul valoric al energiei, de la producție,
transport și până la consumatorul final, arată o analiză a FEL România.
Cu toate acestea, este necesar un plan de ieșire din criză pentru a nu menține
în mod nejustificat o inerție a funcționării pieței bazată pe intervenții administrative redundante, care ar putea împiedica formarea unor prețuri sub nivelul plafoanelor impuse prin lege.
Future Energy Leaders România (FEL România) este programul de tineret al Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME) și face parte din rețeaua globală a Future Energy Leaders, dezvoltată de World Energy Council.
În opinia autorilor analizei, există patru mari categorii la care România trebuie să lucreze în următorii ani, iar setul de măsuri care ar putea fi întreprinse, la nivel de politici și strategii de țară, privesc utilizarea tuturor surselor de finanțare nerambursabilă valabile și creșterea gradului de investiții care să susțină procesul de tranziție energetică.
Astfel, FEL România recomandă:
- Pentru producția de energie electrică:
- Asumarea unei ținte, în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul brut de energie, aliniată la ținta RePowerEU, dat fiind potențialul pe care îl prezintă România;
- Planificarea proiectelor de capacități de energie din surse regenerabile cu caracter
intermitent sa fie corelată cu asigurarea investițiilor necesare pentru implementarea unor sisteme de stocare a energiei (ex: centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj – CHEAP); - Accelerarea implementării măsurilor de simplificare a cadrului legislativ de avizare și operaționalizare a noilor capacități de producție energie din surse regenerabile, întrucât România se află în competiție regională și globală pentru atragerea acestor investiții.
2. Pentru producția de gaze:
- Accelerarea implementării proiectelor de exploatare a gazelor naturale atât din arealul onshore (Caragele Deep) cât și din cel offshore (Neptun Deep);
- Dezvoltarea cadrului de reglementare pentru gazele verzi (ex: biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.);
- Implementarea unor scheme de sprijin pentru dezvoltarea biometanului și hidrogenului în România. Aceste scheme de sprijin le regăsim deja în cazul altor tehnologii precum panouri fotovoltaice, ferme eoliene, vehicule electrice, etc., care au avut nevoie de sprijin financiar pentru se dezvolta și adopta pe scară largă.
- 3. Pentru infrastructură:
- Necesitatea unor investiții suplimentare în rețeaua de transport a energiei electrice și în creșterea gradului de interconectare, inclusiv proiectele în curent continuu pentru evacuarea energiei electrice preconizată a fi produsă în zona Dobrogea și a Mării Negre;
- Susținerea investițiilor în rețelele de distribuție a energiei electrice, crescând astfel reziliența, flexibilitatea și adaptabilitatea lor, necesare pentru a integra diferitele tipuri de tehnologii precum: prosumatori, vehicule electrice, stocare în baterii, pompe de căldură, etc.;
- Dezvoltarea coridorului Sudic de Transport al gazelor naturale împreună cu finalizarea gazoductului BRUA-Serbia, respectiv diversificarea rutelor de import gaze naturale prin construcția terminalelor GNL în România și Georgia;
- Susținerea introducerii la nivel național a standardului “hydrogen-ready”, în cazul
infrastructurii gaziere, căruia să îi fie atașată inclusiv o componentă de digitalizare pentru a reflecta dezideratul european pentru a dispune de o rețea pregătită pentru acomodarea gazelor verzi; - Este necesară urgentarea/deblocarea următoarelor proiecte: (1) realizarea investițiilor în capacitățile de stocare ale DepoGaz și DepoMureș; (2) exploatarea posibilității stocării de gaze verzi în structuri geologice pretabile (caverne de sare, structuri acvifere, etc.), inclusiv prin cooptarea SALROM.
- 4. Pentru consum:
- Accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă descentralizată (panouri fotovoltaice, panouri solare, etc.);
- Utilizarea pompelor de căldură, acolo unde acest lucru este fezabil tehnic și economic (în special în clădirile noi);
- Eficientizarea consumului prin realizarea de audituri energetice și renovări (ex: izolarea termică, înlocuirea ferestrelor, a ușilor și modernizarea sistemelor de încălzire și răcire) respectiv conștientizarea și consumul responsabil al energiei (atât electricitate cât și gaza naturale);
- Utilizarea gazelor verzi (blending de gaze naturale cu biometan și/ sau hidrogen) în sectorul de încălzire.
În acest sens, spune FEL Româinia, ”devine esențială actualizarea planurilor investiționale aferente infrastructurii energetice autohtone și corelarea acestora cu documentele programatice la nivel național – Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030”.
Autorii mai notează că este important ca măsurile legislative adresate sectorului energetic să fie precedate de un proces de consultare publică eficient, respectiv să țină cont de nevoile investiționale ale întregului lanț valoric al energiei, de la producție și până la consumatorul final.
FEL România este o rețea de tineri profesioniști ce dezbat idei și dezvoltă proiecte. Printre obiectivele programului se numără profesionalizare tinerilor din energie și dezvoltarea competențelor necesare celei de-a 4-a revoluții industriale, creșterea gradului de angajabilitate și prezența mai mare a tinerilor în poziții de decizie. FEL România își propune de asemenea să fie o platformă de comunicare și cooperare între noua generație și actuala elită din domeniul energiei, cooperare pe care o considerăm vitală pentru o bună dezvoltare a sectorului energetic și modul în care acesta interacționează cu alte domenii.
FEL România își propune să accelereze tranziția către o economie bazată pe energie curată și reducerea impactul negativ pe care energia îl are asupra mediului.
