O treime dintre români se declară îngrijorați de schimbările climatice, în linie cu media europeană, potrivit unui nou studiu. Teama de schimbări climatice are cel mai mare procent de creștere din 2018, în privința a ceea ce îi îngrijorează pe români. Procentul aproape s-a dublat și a ajuns în top 3 griji ale românilor.
În concordanță cu media europeană, 50% dintre români își fac griji că nu vor putea oferi suficientă hrană familiei. La o scară mai mare, 85% nu văd viitorul mediului de business fără o economie circulară.
„O treime dintre români se declară îngrijorați de schimbările climatice, în linie cu media europeană, iar 85% nu văd viitorul mediului de business fără o economie circulară. Cu toate acestea, se așteaptă ca schimbarea să vină din partea brandurilor, asupra cărora pun cea mai mare responsabilitate. Dacă europenii își doresc mai multă ghidare în ceea ce privește sfaturile pentru o viață sustenabilă, pe care o consideră cel mai important domeniu pentru ei, în România, aceasta ocupă abia locul 8. Românii își doresc în cea mai mare măsură îndrumări în gestionarea finanțelor (41%). Dincolo de sfaturi, acțiunile concrete devin o reală oportunitate pentru branduri ca să își dovedească valoarea adăugată pe care o aduc consumatorilor”, declară Andrei Florian, Culture & Insight Manager, McCann Worldgroup Romania.
Agenția de publicitate McCann Worldgroup, în parteneriat cu agenția de media UM România, a lansat ieri, 26 aprilie 2023, studiul „The Truth About New Europe 2023″, un studiu pan-european, inițiat de divizia Truth Central al rețelei McCann, orientat spre viitor, care prezintă așteptările pe care Europa de astăzi le are pentru liderii de mâine.
Studiul a fost întreprins pe baza unui eșantion de 12.000 de cetățeni europeni și a unor interviuri aprofundate cu peste 60 de experți dintr-o gamă largă de industrii, companii și instituții, inclusiv CEO, CMO, futuriști, jurnaliști și academicieni.
În același timp, românii sunt foarte încrezători în puterea tehnologiei. 63% dintre ei sunt de acord că „oamenii își pot îndeplini adevăratul potențial doar cu ajutorul tehnologiei”, comparativ cu 50% dintre europeni, și au mai multă încredere în inteligența artificială decât restul Europei; 41% fiind dispuși să lase calculatorul să ia mai multe decizii zilnice în locul lor, comparativ cu doar 34% dintre europeni. Totodată, românii simt o conexiune mai puternică cu comunitățile lor online decât restul Europei, doar 5% spunând că nu aparțin unei comunități online, comparativ cu media europeană de 18%.
În ceea ce privește spiritul întreprinzător, în timp ce 54% dintre europeni ar înceta complet să lucreze dacă ar putea (chiar 69% în cazul Marii Britanii), doar 36% dintre români ar face acest lucru. În plus, 48% dintre români aleg să facă mereu lucruri noi, chiar dacă aceasta înseamnă să lucreze pe contracte pe termen scurt.
În acest context polivalent, la întrebarea: „ce rol va juca țara dumneavoastră pe scena globală în viitor?”, mai mult decât orice alte națiuni, românii își văd țara în primul rând ca o „victimă”, comparativ cu un rol de „susținător” („follower”), așa cum este înțeles de majoritatea țărilor europene. Cu toate acestea, din nou cu mult mai mult decât orice alte națiuni, românii văd România jucând și rolul „asistentei” pe aceeași scenă globală.
Pe măsură ce europenii au o perspectivă sumbră asupra situației lor financiare, aceștia privesc tot mai mult la UE ca la o instituție care să ofere o direcție economică. Atitudinile față de rolul UE s-au inversat de la primul val al studiului început în 2018. Mulți europeni cred, în prezent, că UE ar trebui să prioritizeze îmbunătățirea economiei în schimbul promovării valorilor reale europene, ca o schimbare radicală. În cele din urmă, promisiunea și potențialul pentru o viață bună în Europa sunt limitate pentru cel puțin o treime din populație, care consideră că, în viitor, vor fi nevoiți să părăsească Europa pentru a avea o viață mai bună.
Crizele multiple care se suprapun îi determină pe oameni să caute leadership atât din partea instituțiilor, cât și a brandurilor. Întrebați ce marcă ar putea înlocui instituțiile politice existente, Google a fost cel mai bine clasată alegere din regiune. O viziune diferită față de românii care au clasat pe locul 1 BMW și pe locul 2 Adidas; Google ajungând doar pe locul 4.
