După patru ani de defrișări galopante în Amazonia sub conducerea președintelui brazilian Jair Bolsonaro, alegerea lui Luiz Inácio Lula da Silva, care a preluat mandatul la 1 ianuarie, ar putea fi un punct de cotitură decisiv, notează New Scientist.
Lula s-a angajat să urmărească o defrișare netă zero – primul președinte brazilian care face acest lucru. „Un copac în picioare valorează mai mult decât mii de bușteni”, a spus el în discursul său de la aflarea victoriei, din 31 octombrie 2022. „De aceea, vom relua supravegherea întregului Amazon și a oricărei activități ilegale”
Pe lângă restabilirea eforturilor de monitorizare și supraveghere, Lula propune mai multe proiecte ambițioase, precum o autoritate națională pentru climă și un sistem de agricultură durabilă. Însă, fără o majoritate în Congresul brazilian, nu este clar dacă va putea să își respecte aceste promisiuni. De asemenea, va fi nevoie de timp pentru a alunga industriile ilegale care au luat amploare în Amazon, cum ar fi mineritul aurifer.
În ciuda provocărilor care vor urma, victoria lui Lula i-a făcut pe cercetători și pe ecologiști să fie mai optimiști cu privire la faptul că Amazonul ar putea fi salvat, chiar dacă există semne că se atinge un punct de cotitură care ar duce la transformarea acestuia în savană.
„Alegerea lui Lula este un mare motiv de speranță”, spune Mark Plotkin, etnobotanist și cofondator al organizației non-profit Amazon Conservation Team.
Impactul politicii de mediu a lui Lula ar trebui să fie amplificat de recenta alegere a unor guverne eco-conștiente în alte părți ale Americii de Sud, care au făcut campanie pentru protejarea pădurii tropicale.
Având în vedere că președintele Columbiei Gustavo Petro, precum și Lula și Joe Biden au fost aleși după ce au făcut campanie pentru protejarea Amazonului, cercetătorii spun că au sprijinul politic și public pentru a continua planurile de conservare și restaurare a pădurii tropicale.
De asemenea, este posibil să existe mai multe oportunități de colaborare între diferite țări și ONG-uri. Bolsonaro a blocat conservarea în regiune, nu doar în Brazilia, spune Martín von Hildebrand, fondatorul organizației non-profit Gaia Amazonas. Alianțele dintre ONG-uri, oamenii de știință și popoarele indigene pot fi acum consolidate și planurile lor pot fi puse în aplicare, spune el.
Acesta ar putea fi anul în care decenii de daune încep să fie inversate, spune von Hildebrand. Antropologul colaborează cu cercetători și comunități indigene pentru a elabora un proiect de reîmpădurire care ar crea un coridor pentru viața sălbatică ce s-ar întinde din Anzi până la Oceanul Atlantic. „Așteptăm de mult timp voința politică de a implementa schimbări și cred că în sfârșit o vom obține”, spune el.
Carlos Nobre de la Universitatea din São Paulo, Brazilia, crede că ecologiștii pot profita de sprijinul politic și de urgența tot mai mare a schimbărilor climatice pentru a stimula eforturile de reîmpădurire.
La summitul privind clima COP27 din noiembrie 2022, Nobre a prezentat un proiect de refacere a peste 1 milion de kilometri pătrați de pădure tropicală care, spune el, „ar stoca 1 miliard de tone de dioxid de carbon pe an timp de zeci de ani și ar împiedica Amazonul să atingă un punct de inflexiune”.
Deși viitorul Amazonului rămâne incert, importanța conservării sale pentru schimbările climatice va deveni tot mai evidentă în 2023, spune von Hildebrand.
„Nu este doar un rezervor de carbon și un refugiu al biodiversității, ci, cu râurile sale zburătoare [curenți de vapori de apă], este o pompă de apă pentru întreaga Amazonie, pentru Anzi și nu numai”, spune el. „Pădurea este absolut necesară. Dacă pierdem pădurea, pur și simplu nu vom avea apă în această parte a lumii”.
