BlackRock nu plănuiește schimbări majore referitoare la modul în care va promova agenda ESG în cadrul companiilor în care investește, chiar dacă cel mai mare manager de active se confruntă cu un boicot din partea unor politicieni Republicani din SUA, potrivit Reuters.
Managerul cu active totale de circa 8 trilioane de dolari a fost atacat public de unii politicieni Republicani din cauză că s-a aliniat parțial la criteriile de investiții ESG, adică susține în ședințele consiliilor de administrație unele dintre propunerile care țin de impactul asupra mediului, asupra comunității sau care țin de transparență și de guvernanță corporativă.
Politicienii Republicani consideră că investițiile pe criterii ESG sunt „un proiect de inginerie socială” și susțin că nu au nicio legătură cu maximizarea profiturilor sau cu ce trebuie să facă un manager de active pentru clienții săi.
Statul american Florida a anunțat că va retrage până la finalul anului 2 miliarde de dolari de sub administrarea BlackRock din cauza deciziei managerului de active de a lua în calcul și criterii ESG în procesul investițional.
Cât de eficientă este de fapt paradigma ESG? De ce lăsăm banii să conducă schimbarea?
Anunțul este doar cel mai recent dintr-un val de politicieni republicani care decid să politizeze problematica investițiilor ESG. Ron DeSantis, guvernatorul din Florida, a adoptat anterior o decizie conform căreia managerii de active nu mai au voie să ia în calcul criteriile ESG atunci când gestionează cele 228 de miliarde de dolari din fondul de pensii al statului.
Louisiana și Missouri se numără printre statele americane care politizează discuția despre ESG și despre investiții în funcție de criterii de impact, dincolo de cele financiare.
Critici din ambele direcții
De cealaltă parte, BlackRock se confruntă cu critici și din partea celor care susțin că investițiile ESG sunt necesare pentru a direcționa bani către o lume mai sustenabilă, însă pun la îndoială modul în care cel mai mare manager de active din lume ajunge să definească această paradigmă. Cât de multe se pot schimba de fapt?
Terrence Keeley, un fost executiv al managerului de active BlackRock, a publicat o nouă carte, denumită „Sustainable: Moving Beyond ESG to Impact Investing”. Prin această carte el aduce în fața publicului ceea ce a învățat după un deceniu la cel mai mare manager de active din lume: modelul ESG nu funcționează.
Fiind un grup care gestionează active totale de circa 8 trilioane de dolari, BlackRock este o entitate care stă tot timpul în contact cu băncile centrale, miniștrii de finanțe, birourile de investiții și managerii de fonduri suverane.
Adică acei mari investitori din piețele globale care se confruntă cu presiunea politicienilor și a activiștilor pentru a nu mai investi în companii care dăunează mediului, comunităților în care activează sau care nu sunt transparente și nu au mecanisme de guvernanță bine puse la punct.
BlackRock și-a ascultat clienții și a dezvoltat produse astfel încât o parte din fondurile acestor investitori să ajungă în companii care se aliniază unui set de valori aliniat crizei climatice și contextului în care trăim astăzi.
Keeley scrie în carte că strategia ESG nu a dovedit până acum că ar fi bună nici dintr-o perspectivă financiară, nici din prisma nivelului de schimbare pozitivă pe care îl influențează.
El mai spune că investitorii ar trebui să mute banii dinspre indicii ESG către „companiile care înregistrează în mod constant probleme de mediu și probleme referitoare la impactul social, forțându-le astfel să se schimbe”.
Pe scurt: Să le dea bani exact companiilor care poluează și să le forțeze astfel să facă schimbări structurale.
Modelul ESG este pus sub semnul întrebării la cel mai înalt nivel în piețele financiare. Divizia de cercetare a Vanguard Group, un alt manager de active gigant, a descoperit că nu există diferențe semnificative din punct de vedere financiar între fondurile ESG și cele non-ESG pe o perioadă de timp de 15 ani.
În același timp, un studiu realizat de cercetători de la London School of Economics și Columbia University a scos la iveală faptul că acele companii care au fost incluse în fonduri și indici ESG au înregistrat mai multe probleme legate de conformarea la legislația muncii sau cea de mediu, comparativ cu acele companii care au fost incluse în fonduri non-ESG.
