Încălzirea globală crește treptat intensitatea precipitațiilor extreme la altitudini mai mari, ceea ce face ca două miliarde de oameni care trăiesc în munți sau în aval de aceștia să fie mai expuși riscului de inundații și alunecări de teren, au declarat miercuri cercetătorii, potrivit AFP.
Fiecare grad Celsius de încălzire crește densitatea ploilor torențiale majore cu 15% la altitudini de peste 2.000 de metri, au raportat aceștia în revista Nature.
În plus, fiecare 1.000 de metri în plus de altitudine adaugă încă un procent de precipitații.
Cu alte cuvinte, într-o lume cu 3 grade C mai caldă decât nivelurile preindustriale, probabilitatea unor inundații potențial devastatoare se va înmulți cu aproape jumătate.
Autorii au avertizat că rezultatele subliniază vulnerabilitatea infrastructurii care nu a fost proiectată pentru a rezista la inundații extreme.
Suprafața Pământului s-a încălzit deja cu 1,2 grade C, suficient pentru a amplifica ploile torențiale record care au pus sub apă zone imense din Pakistan vara trecută și părți din California la începutul acestui an.
Conform Grupului consultativ IPCC al ONU privind știința climei, conform tendințelor politice actuale, planeta se va încălzi cu 2,8 grade C până la sfârșitul secolului.
Noul studiu – bazat pe date care acoperă ultimii 70 de ani și pe proiecții ale modelelor climatice – a descoperit două cauze principale care stau la baza creșterii numărului de precipitații extreme la altitudine într-o lume în curs de încălzire.
Primul este pur și simplu mai multă apă: oamenii de știință știu de mult timp că fiecare creștere de un grad C crește cantitatea de umiditate din atmosferă cu 7%.
De la zăpadă la ploaie
Începând cu anii 1950, precipitațiile abundente au devenit mai frecvente și mai intense în majoritatea regiunilor lumii, potrivit consorțiului World Weather Attribution (WWA), care analizează impactul schimbărilor climatice asupra unor fenomene meteorologice extreme specifice, inclusiv valuri de căldură, secete și furtuni tropicale.
WWA a constatat că precipitațiile extreme sunt mai frecvente și mai intense din cauza schimbărilor climatice cauzate de om în Europa, în cea mai mare parte a Asiei, în centrul și estul Americii de Nord și în unele părți din America de Sud, Africa și Australia.
Al doilea factor descoperit de cercetători a fost mai surprinzător.
„Este pentru prima dată când cineva a analizat dacă aceste precipitații intense cad sub formă de ploaie sau de zăpadă”, a declarat pentru AFP autorul principal Mohammed Ombadi, cercetător la Lawrence Berkeley National Laboratory din California.
„Spre deosebire de zăpadă, precipitațiile declanșează mai rapid scurgerile, ceea ce duce la un risc mai mare de inundații, la riscuri de alunecări de teren și la eroziunea solului”.
Ombadi a speculat că o rată mai mare de transformare a zăpezii în ploaie observată între 2.500 și 3.000 de metri se datorează faptului că precipitațiile la această altitudine se produc la o altitudine puțin sub zero grade.
Potrivit studiului, regiunile muntoase și câmpiile inundabile adiacente care ar putea avea cel mai mare impact în urma unor precipitații extreme se află în Himalaya și în jurul acesteia, precum și în lanțurile muntoase din Pacificul nord-american.
Constatările s-au concentrat doar asupra emisferei nordice din cauza lipsei de date de observație de sub ecuator.
Regiunile cele mai afectate ar trebui să pregătească „planuri solide de adaptare la schimbările climatice”, au declarat autorii.
„Trebuie să luăm în considerare această creștere a precipitațiilor extreme în proiectarea și construirea de baraje, autostrăzi, căi ferate și alte infrastructuri, dacă vrem să ne asigurăm că acestea vor rămâne sustenabile într-o climă mai caldă”, a declarat Ombadi.
Zonele cu risc ridicat vor trebui fie evitate cu totul, fie construite cu soluții inginerești care pot proteja comunitățile care locuiesc acolo, a adăugat el.
