Asia trebuie să ajungă la emisii zero net înainte ca restul lumii să poată face acest lucru, potrivit CEO-ului companiei de stat de petrol și gaze din Malaezia, Petronas, transmite CNBC.
„Cea mai mare parte a emisiilor [care se așteaptă] să fie emise va fi produsă în Asia în viitor”, a declarat Tengku Muhammad Taufik pentru CNBC, marți, în marja Energy Asia de la Kuala Lumpur, Malaezia.
„Lumea nu poate atinge zero net fără ca Asia să atingă zero net”, a subliniat Taufik în timpul discursului de deschidere a summitului. Asia va reprezenta jumătate din PIB-ul global până în 2040, precum și 40% din consumul global, a adăugat el.
Obiectivele de tranziție energetică încorporate în Acordul de la Paris nu pot fi asumate de „o singură industrie, de un singur set de factori de decizie sau de o singură țară”, a spus el în timpul discursului principal.
Guvernele lumii au convenit, în cadrul Acordului de la Paris din 2015 privind clima, să limiteze încălzirea globală la mult sub 2°C, comparativ cu nivelurile preindustriale, și să continue eforturile pentru a limita creșterea temperaturii la 1,5°C.
Potrivit unui raport din martie al Agenției Internaționale pentru Energie, emisiile provenite din economiile în curs de dezvoltare și piețele emergente din Asia au crescut mai mult decât în alte regiuni în 2022, cu 4,2%. Mai mult de jumătate din această creștere este atribuită producției de energie electrică pe bază de cărbune.
O narațiune a unui idealist?
Căutarea reducerii drastice a utilizării combustibililor fosili sau renunțarea completă la aceștia nu este neapărat calea de urmat, a declarat Taufik, adăugând că decarbonizarea completă peste noapte este o narațiune idealistă.
Includerea combustibililor fosili ca parte a bazei energetice, cel puțin pentru prima jumătate a secolului, este necesară dacă lumea dorește să se îndepărteze de șocurile legate de aprovizionarea cu energie, a spus el.
„Din păcate, narațiunea de până acum a fost condusă de idealiști. Extremiști care cred că există un comutator binar prin care peste noapte putem trece de la Sistemul A la Sistemul B”, a spus el, referindu-se la Sistemul A ca fiind economia inerentă bazată pe combustibili fosili, iar Sistemul B ca fiind decarbonizarea la zero carbon peste noapte.
Lumea nu s-a gândit la întregul ecosistem care vine odată cu implementarea sistemului B, cum ar fi cerințele privind mineralele și metalele și problemele legate de lanțul de aprovizionare care trebuie rezolvate mai întâi, a adăugat Taufik.
„Cu toate acestea, căutăm să renunțăm la combustibilii fosili într-o manieră extremă, fără a permite industriei să facă față provocărilor inerente legate de emisii”, a spus el.
Potrivit unui raport separat privind perspectivele energetice mondiale realizat de Agenția Internațională pentru Energie, lumea rămâne foarte dependentă de utilizarea combustibililor fosili, cum ar fi petrolul, gazele naturale și cărbunele.
„Ponderea combustibililor fosili în mixul energetic global a fost încăpățânat ridicată, în jur de 80%, timp de decenii”, se arată în raport. Într-o prognoză bazată pe un scenariu care se bazează pe setările politice actuale, mixul de combustibili fosili ar scădea la puțin sub 75% în 2030 și la peste 60% în 2050.
„Întotdeauna am poziționat gazele naturale ca fiind un combustibil de tranziție”, a declarat șeful Petronas, menționând că dezbaterile recente au luat în considerare opiniile potrivit cărora gazele ar putea fi chiar un combustibil de destinație, deoarece oferă o bază de securitate și certitudine, mai ales în condițiile în care sursele regenerabile nu au depășit încă problemele legate de intermitență.
