Șeful AstraZeneca, cel mai mare producător de medicamente din Marea Britanie, Pascal Soriot, anunțat un plan de investiții de 400 de milioane de dolari pentru a planta 200 de milioane de copaci până în 2030. El a avertizat că dubla criză a schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității dăunează planetei și sănătății umane, scrie The Guardian.
Planul de compensare este unul dintre cele mai mari programe de plantare de copaci la nivel mondial. În 2020, AstraZeneca s-a angajat să planteze și să întrețină peste 50 de milioane de copaci până la sfârșitul anului 2025, 10,5 milioane de copaci din 300 de specii diferite fiind plantați până în prezent în Australia (în colaborare cu populația aborigenă), Indonezia, Ghana, Regatul Unit, SUA și Franța.
Miercuri, compania a extins acest program cu o investiție de 400 de milioane de dolari în reîmpădurire și un angajament de a planta peste 200 de milioane de copaci până în 2030 și de a asigura supraviețuirea lor pe termen lung. Copacii vor fi plantați în Brazilia, Vietnam, Ghana, Rwanda și India. Țările cu păduri tropicale, cum ar fi Brazilia și Indonezia, absorb cel mai mult dioxid de carbon și sunt esențiale în lupta împotriva încălzirii globale.
Defrișările s-au agravat anul trecut, când o suprafață de mărimea Elveției a fost defrișată din cele mai virgine păduri tropicale, în ciuda promisiunii politice făcute de liderii mondiali la summitul Cop26 din 2021 de a stopa distrugerea acestora. Tropicele au pierdut cu 10% mai multe păduri decât în 2021, potrivit cifrelor furnizate de Institutul Resurselor Mondiale și de Universitatea din Maryland. Pierderile de păduri au produs 2,7 gigatone de emisii de dioxid de carbon, echivalentul emisiilor anuale de combustibili fosili ale Indiei.
AstraZeneca afirmă că programul său de plantare de copaci va elimina din atmosferă aproximativ 30 de milioane de tone de dioxid de carbon. Acesta va compensa o parte din emisiile de dioxid de carbon ale contractorilor pe care îi folosește în lanțul său de aprovizionare, în condițiile în care producătorul de medicamente își propune să devină net zero până în 2045. Creditele de carbon sunt împărțite cu guvernele țărilor în care sunt plantați copacii „pentru a evita dubla contabilizare”, a declarat Soriot.
Sistemele de compensare a emisiilor de dioxid de carbon sunt din ce în ce mai mult analizate, deoarece multe proiecte par să nu aibă niciun impact pozitiv asupra climei, iar oamenii de știință solicită o reformă urgentă a sistemului nereglementat. Autoritățile de reglementare interzic din ce în ce mai mult firmelor să facă declarații de mediu bazate pe compensarea emisiilor, cu excepția cazului în care pot demonstra că acestea funcționează.
„Criza dublă a schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității dăunează planetei și afectează sănătatea umană”, a declarat Soriot.
AstraZeneca colaborează cu ONG-uri, iar proiectele vor fi auditate și evaluate de experți independenți, inclusiv de Institutul Forestier European, a precizat firma.
