Se așteaptă ca băncile multilaterale de dezvoltare, precum Banca Mondială, să găsească 200 de miliarde de dolari în plus pentru economiile cu venituri mici, asumându-și mai multe riscuri, o măsură care ar putea necesita ca națiunile bogate să injecteze mai mulți bani, au declarat vineri liderii mondiali, scrie CNBC, care citează Reuters.
Liderii lumii, reuniți la summitul de la Paris pentru a stabili finanțarea tranziției climatice și a datoriilor post-COVID ale țărilor sărace, au declarat că planurile lor vor asigura miliarde de dolari de investiții de contrapartidă din partea sectorului privat.
De asemenea, s-a ajuns la un angajament întârziat de 100 de miliarde de dolari pentru finanțarea climatică pentru națiunile în curs de dezvoltare, au spus ei.
Cu toate acestea, mulți dintre cei prezenți au declarat, pe parcursul celor două zile ale summitului, că Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional sunt din ce în ce mai puțin potrivite pentru a aborda cele mai presante provocări și că au nevoie de o revizuire amplă.
„Ne… așteptăm la o creștere globală de 200 de miliarde de dolari a capacității de împrumut a BMD în următorii zece ani, prin optimizarea bilanțurilor lor și prin asumarea mai multor riscuri”, se arată în declarația finală a summitului, obținută de Reuters.
„Dacă aceste reforme sunt puse în aplicare, este posibil ca BMD să aibă nevoie de mai mult capital”, a adăugat aceasta, recunoscând pentru prima dată într-un document final al summitului că națiunile bogate ar putea fi nevoite să injecteze mai mulți bani.
Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a cărei țară este cel mai mare acționar al FMI și al Băncii Mondiale, declarase înainte de summit că băncile de dezvoltare trebuie mai întâi să obțină ele însele mai multe împrumuturi înainte de a lua în considerare posibilitatea unor majorări de capital.
Documentul final al summitului a solicitat ca fiecare dolar de împrumut acordat de băncile de dezvoltare să fie dublat de cel puțin un dolar de finanțare privată, ceea ce, potrivit analiștilor, ar trebui să ajute instituțiile internaționale să mobilizeze 100 de miliarde de dolari suplimentari de bani privați în economiile în curs de dezvoltare și emergente.
Anunțurile marchează o intensificare a acțiunilor băncilor de dezvoltare în lupta împotriva schimbărilor climatice și stabilesc o direcție pentru alte schimbări înainte de reuniunile lor anuale de la sfârșitul anului.
Cu toate acestea, unii activiști pentru climă au criticat rezultatele.
„În timp ce foaia de parcurs de la summitul de la Paris recunoaște urgența unor resurse financiare substanțiale pentru a susține acțiunile în domeniul climei, aceasta se bazează prea mult pe investițiile private și atribuie un rol supradimensionat băncilor multilaterale de dezvoltare”, a declarat Harjeet Singh, șeful strategiei politice globale la Climate Action Network International.
Reducerea datoriei
În cadrul summitului, Statele Unite și China – aflate de mult timp în dezacord cu privire la modul de abordare a restructurării datoriilor țărilor sărace – au încercat să adopte un ton mai conciliant după ce joi s-a ajuns la un acord istoric pentru restructurarea unei datorii de 6,3 miliarde de dolari datorate de Zambia, cea mai mare parte a acesteia către China.
„În calitate de cele mai mari două economii ale lumii, avem responsabilitatea de a lucra împreună la problemele globale”, a declarat Yellen în cadrul unui panel de summit împărțit cu premierul chinez Li Qiang, printre alți lideri.
Cu toate acestea, există încă diferențe. China – cel mai mare creditor bilateral din lume – a făcut presiuni pentru ca creditori precum Banca Mondială sau FMI să absoarbă o parte din pierderi, însă instituțiile și țările occidentale se opun.
„China este pregătită să se implice în eforturile de reducere a datoriei într-un mod eficient, realist și cuprinzător, în conformitate cu principiul împărțirii echitabile a poverii”, a declarat Li.
Angajamentul privind clima
În declarația summitului s-a afirmat că există o „bună probabilitate” de a finaliza în acest an o promisiune de finanțare pentru climă în valoare de 100 de miliarde de dolari pentru țările în curs de dezvoltare.
Multe dintre subiectele discutate la Paris au preluat sugestiile unui grup de țări în curs de dezvoltare, condus de premierul din Barbados, Mia Mottley, denumit „Inițiativa de la Bridgetown”.
„Există un consens politic că această problemă este mai mare decât fiecare dintre noi și că trebuie să lucrăm împreună, iar băncile multilaterale de dezvoltare vor trebui să schimbe modul în care își desfășoară activitatea și acest lucru este acceptat”, a declarat Mottley la panelul de închidere a summitului.
„Plecăm de la Paris nu doar cu discursuri, ci cu un angajament de a intra în detaliile granulare pentru a ne asigura că ceea ce am convenit aici poate fi executat.”
Angajamentul de 100 de miliarde de dolari este cu mult sub nevoile reale ale națiunilor sărace, dar a devenit simbolic pentru eșecul țărilor bogate de a livra fondurile promise pentru climă. Acest lucru a alimentat neîncrederea în negocierile mai largi privind clima între țările care încearcă să stimuleze măsurile de reducere a emisiilor de CO2.
„Dacă nu putem să modelăm regulile în această perioadă, ca și în altele anterioare, atunci vom fi responsabili pentru ceea ce poate fi cea mai rea realitate a omenirii”, a declarat Mottley.
