Țările sărace afectate de dezastrele climatice nu ar trebui să fie obligate să se lupte cu plata unor datorii paralizante, a cerut șeful Fondului Monetar Internațional înaintea unui summit mondial privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice, potrivit The Guardian.
Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a declarat că este urgentă reducerea datoriilor țărilor afectate de fenomene meteorologice extreme. Vremea extremă lovește mai puternic în întreaga lume, iar țările care se confruntă deja cu munți de datorii nu își pot permite să își achite datoriile, mai ales într-o perioadă în care ratele dobânzilor sunt ridicate.
„Reducerea la timp a datoriei este esențială”, a spus ea. „Sunt mândră să spun că fondul nu a fost neglijent în această privință. Atunci când țările sunt afectate de șocuri climatice, noi oferim finanțare pentru a-și acoperi obligațiile [privind rambursarea datoriilor].”
Ea a cerut mai multe acțiuni, inclusiv „schimburi de datorii pentru climă”, prin care donatorii renunță la o parte din dobânzi sau rambursări, iar banii sunt redirecționați către acțiuni care reduc emisiile de gaze cu efect de seră sau îmbunătățesc rezistența țărilor la șocurile climatice.
Ea a declarat că finanțarea pentru ca țările sărace să facă față crizei climatice lipsește cu desăvârșire. „Noi [ca lume] suntem mult în urmă în ceea ce privește reducerea emisiilor și mult, mult în urmă în ceea ce privește mobilizarea finanțării pentru piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare, unde creșterea emisiilor este cea mai semnificativă”, a declarat ea pentru The Guardian.
Joi și vineri, săptămâna aceasta, Emmanuel Macron, președintele Franței va găzdui la Paris un summit la care vor participa peste 50 de lideri mondiali pentru a discuta un nou pact financiar global, care să acopere clima și dezvoltarea. În discuție va fi potențialul de reformare a Băncii Mondiale și a colegilor săi, inclusiv a FMI, și modalitățile de extindere a sumei de finanțare pentru climă disponibilă pentru țările în curs de dezvoltare de la miliarde la trilioane de dolari pe an.
Georgieva, care deține funcția de conducere la FMI din 2019, după ce a fost director executiv și președinte interimar al Băncii Mondiale și comisar european, va juca un rol-cheie în cadrul conferinței de la Paris. Sub conducerea ei, FMI și-a sporit implicarea în finanțarea pentru climă.
„Țările în curs de dezvoltare sunt foarte conștiente de criza climatică. Nu cred că am întâlnit un șef de stat sau un ministru de rang înalt din Africa care să nu fi dorit să vorbească despre criza climatică. A fost foarte diferit chiar și în urmă cu cinci ani, când climatul era perceput ca fiind în mare măsură o agendă a țărilor bogate”, a spus ea. „Acum este în mare măsură o prioritate a țărilor în curs de dezvoltare.”
FMI s-a schimbat, de asemenea, ca răspuns la aceste nevoi, a adăugat ea, și urmărește o creștere de 50% a finanțării sale de bază pentru climă anul viitor. „Fondul se află acum într-un loc foarte diferit”.
Printre sugestiile care ar putea fi aduse în discuție în cadrul discuțiilor se numără triplarea finanțării care poate fi oferită de Banca Mondială și introducerea unei taxe globale pe transportul maritim pentru a strânge bani pentru a ajuta țările cele mai afectate de pierderile și daunele cauzate de schimbările climatice. Însă Georgieva este, de asemenea, în favoarea unor soluții mai rapide, mai puțin complexe și mai puțin tensionate din punct de vedere politic.
De exemplu, acordarea mai multor finanțări țărilor sărace în monede locale, în loc să se bazeze pe dolari sau pe alte monede principale ale lumii, ar reduce substanțial costul împrumuturilor acestora, într-o perioadă în care ratele dobânzilor sunt ridicate. „Multe finanțări sunt acordate în monedă străină, dar ar trebui să fie în monedă locală”, a spus ea.
FMI preconizează că inflația nu va fi ținută sub control până în 2024 sau 2025, ceea ce înseamnă că problemele legate de ratele ridicate ale dobânzilor vor persista o perioadă de timp. „Așa că datoria va fi și mai mare”, a spus ea. „Rezolvarea datoriei este o problemă uriașă și urgentă pentru cei mai săraci”.
Emisiunea de obligațiuni este un alt domeniu în care ea speră că ar putea da roade. „Am lucrat intens la emisiunea de obligațiuni, care pot fi furnizate [în cazul] unor evenimente cu risc ridicat legate de climă”, a spus ea.
Țările reunite la Paris vor discuta, de asemenea, despre modalități de a face finanțarea pentru climă mai accesibilă pentru țările în curs de dezvoltare, eliminând barierele care inhibă acordarea de împrumuturi, în special pentru țările mai sărace considerate de investitorii convenționali ca fiind de mare risc. Multe grupuri ale societății civile au cerut ca finanțarea să fie acordată sub formă de granturi, mai degrabă decât sub formă de împrumuturi rambursabile.
Cu toate acestea, Georgieva a apărat utilizarea împrumuturilor: „În măsura în care este posibil, finanțarea pentru climă sub formă de granturi este, desigur, utilă. Dar și finanțarea concesională pe termen lung ajută. Împrumuturile pot crea perspective mai bune pentru o creștere durabilă, dacă banii sunt utilizați pentru a stimula productivitatea economică.”
