Comisia Europeană a publicat vineri o serie de propuneri de modificare a Standardelor europene de raportare privind dezvoltarea durabilă (ESRS), normele și cerințele impuse companiilor pentru raportarea impactului, oportunităților și riscurilor legate de dezvoltare durabilă, în conformitate cu viitoarea Directivă privind raportarea durabilă a întreprinderilor (CSRD), scrie ESG Today.
Propunerile Comisiei au fost publicate sub forma unui proiect de act delegat, împreună cu o consultare prin care se solicită feedback cu privire la noile norme, care va fi deschisă până la 7 iulie.
Cele mai importante modificări sunt propunerile de ușurare a sarcinii pentru întreprinderile mai mici și pentru cei care raportează pentru prima dată, prin prelungirea perioadelor de introducere treptată a unor factori cheie de sustenabilitate, cum ar fi emisiile din lanțul valoric din domeniul de aplicare 3, precum și normele care permit tuturor întreprinderilor să se concentreze în mod specific asupra factorilor importanți de sustenabilitate.
CSRD, care urmează să înceapă să se aplice de la începutul anului 2024, se dorește a fi o actualizare majoră a Directivei privind raportarea nefinanciară (NFRD) din 2014, actualul cadru de raportare pentru sustenabilitate al UE. Noile norme vor extinde în mod semnificativ numărul de companii care trebuie să furnizeze informații privind sustenabilitatea, ajungând la peste 50 000, de la aproximativ 12 000 în prezent, și vor introduce cerințe de raportare mai detaliate privind impactul companiilor asupra mediului, drepturile omului și standardele sociale, precum și riscurile legate de sustenabilitate.
Actul delegat al Comisiei UE urmează după ce Grupul consultativ european pentru raportarea financiară (EFRAG) a prezentat un proiect de ESRS în noiembrie 2022. EFRAG, o asociație privată finanțată în majoritate de UE, a fost mandatată de Comisia Europeană în iunie 2020 să pregătească noi standarde UE de raportare în materie de sustenabilitate, ca parte a revizuirii NFRD. În mai 2021, EFRAG a fost solicitată să elaboreze standarde de raportare pentru CSRD.
În urma prezentării EFRAG, Comisia Europeană a organizat consultări cu autoritățile de reglementare și cu grupurile de finanțare sustenabilă din statele membre și a organizat reuniuni cu părțile interesate, confirmând că „proiectele de standarde prezentate de EFRAG îndeplinesc, în linii mari, mandatul CSRD și ar atinge obiectivele de politică preconizate în contextul European Green Deal”, dar exprimându-și unele îngrijorări cu privire la „natura dificilă” a unora dintre cerințele de raportare, în special pentru cei care raportează pentru prima dată. Actualizarea Comisiei ia în considerare acești factori și urmărește, de asemenea, să contribuie la reducerea costurilor necesare pentru respectarea normelor CSRD.
Pentru a ușura sarcina de raportare pentru întreprinderile mai mici, propunerea Comisiei permite întreprinderilor care au mai puțin de 750 de angajați în primul an în care aplică standardele să omită datele privind emisiile din domeniul de aplicare 3, precum și informațiile privind „forța de muncă proprie”, care includ subiecte precum condițiile de muncă și tratamentul egal, iar pentru primii doi ani să omită informațiile privind biodiversitatea, lucrătorii din lanțul valoric, comunitățile afectate și consumatorii.
Pentru toate societățile, proiectul propune acordarea unui an suplimentar pentru a divulga informații privind efectele financiare anticipate legate de aspecte de mediu care nu țin de climă și pentru unele date privind „forța de muncă proprie”.
Una dintre modificările cheie din proiectul Comisiei este propunerea ca toate cerințele de informare, cu excepția unui set de informații generale, să facă obiectul unor evaluări ale relevanței, permițând efectiv companiilor să se concentreze asupra factorilor de sustenabilitate pe care îi consideră importanți pentru activitățile lor. În proiect, Comisia a afirmat că „se așteaptă ca această măsură să conducă la o reducere semnificativă a sarcinii pentru întreprinderi și contribuie la asigurarea proporționalității standardelor”.
Propunerile suplimentare din proiectul Comisiei includ transformarea unor informații în informații voluntare, inclusiv a planurilor de tranziție privind biodiversitatea, măsuri pentru a asigura interoperabilitatea cu inițiativele de stabilire a standardelor globale, cum ar fi ISSB și GRI, alături de alte modificări tehnice.
Comisia a declarat că anticipează că propunerile sale vor duce la reduceri de costuri în timpul perioadei de introducere treptată de aproape 1,2 miliarde de euro și de 230 de milioane de euro pe an, în comparație cu propunerile EFRAG.
În urma publicării proiectului Comisiei, grupurile de finanțare sustenabilă au avertizat că noile propuneri vor avea un impact negativ asupra eficacității CSRD. Asociația europeană pentru investiții sustenabile și responsabile Eurosif a publicat o declarație în care a indicat că este „foarte îngrijorată” de aceste modificări, pe care le-a numit „un regres semnificativ în ceea ce privește ambiția în comparație cu recomandările finale publicate de EFRAG”, și a criticat în special modificarea privind evaluările de materialitate.
Aleksandra Palinska, directorul executiv al Eurosif, a declarat: „Recunoaștem provocările cu care se vor confrunta cei care pregătesc situațiile financiare atunci când se vor conforma cu ESRS. Cu toate acestea, Comisia UE nu ar trebui să acorde prioritate reducerii cerințelor de raportare în detrimentul interesului public și al altor părți interesate, inclusiv al investitorilor și al instituțiilor financiare care au nevoie urgentă de informații privind durabilitatea pentru a se conforma propriilor cerințe de reglementare. Dacă nu va fi modificat, acest proiect de act delegat va împiedica capacitatea investitorilor de a lua decizii de investiții durabile în cunoștință de cauză și riscă să pună în pericol angajamentele UE de a îndeplini ambițiile legate de Green Deal și de Legea privind clima.”
