Sustenabilitatea începe să fie o poveste pe care o spunem din ce în ce mai des în România și, chiar dacă departamentele de marketing sunt de multe ori mai prezente sau mai active decât departamentele operaționale, sustenabilitatea începe să fie înțeleasă din ce în ce mai mult și în România.
Cu ocazia Zilei Naționale a României, echipa Pagina de sustenabilitate și Sustenabil a pregătit o listă cu 11 tablouri ale sustenabilității reale, așa cum le-am văzut prin prisma datelor, a analizelor și a evenimentelor din ultimul an.
Proiectul Pagina de sustenabilitate și Sustenabil a luat naștere chiar anul trecut, printr-o serie amplă de analize reunite și la acel moment sub tutela Ziua Națională a României – o inițiativă pe care o puteți vedea aici. Iată perspectivele care au rămas cu noi în ultimul an.
Anii 2022-2023 au adus un val de investiții în capacități de producție a energiei din surse regenerabile destinate autoconsumului. Dintr-un concurs de circumstanțe, prosumatorul a ajuns să fie unul dintre puținele exemple de succes din tranziția energetică a României.
Mai exact, prosumatorii au ajuns să aibă o putere instalată mai mare decât a unui reactor de la Cernavodă. Totuși, dacă facem un pas în spate, tranziția trebuie să plece de la consumatori vulnerabili, sărăcie energetică și de la gospodării fără acces la energie.
La data de 30 noiembrie 2023, România a dat startul celui mai amplu proiect de economie circulară din istoria țării: Sistemul de Garanție-Returnare (SGR). Așteptările sunt mari, în contextul în care rata de reciclare este la nivel de avarie.
Mai mult, dintre cele 13 țări europene care au implementat SGR, România va avea al doilea sistem ca mărime, după cel din Germania. În al treilea an de funcționare, SGR ar trebui să gestioneze 7 miliarde de ambalaje.
Chiar și așa, jucătorii din piață spun că SGR va prelua circa 30% din ambalajele puse pe piață, restul fiind în responsabilitatea OIREP-urilor. Dincolo de aceste planuri, datele oficiale arată o rată de reciclare de sub 40% pe ambalaje în România. Mai mult, rata de reciclare pe deșeurile municipale este de doar 11,3%.
Cât de multe dintre creditele acordate de băncile din România reprezintă credite verzi?
Băncile din România au o expunere extrem de redusă la creditele verzi, reprezentând mai puțin de 3% din totalul împrumuturilor acordate, conform reprezentanților BNR.
Întrucât nu există un echilibru între eforturile suplimentare necesare pentru a accesa un credit verde și beneficiile financiare obținute, organizațiile optează în continuare pentru finanțarea tradițională.
Cum putem ajunge să trăim în orașe mai sustenabile? De unde pleacă orașul viitorului?
Orașele din România s-au dezvoltat pentru o lungă perioadă de timp după o logică economică de tip industrial, în care unul dintre principalele criterii era eficiența drumului pe care îl parcurgea un angajat de acasă până la fabrică.
Odată cu anii 2000, economia a început o tranziție parțială dinspre producție spre servicii, iar în orașele mari locul platformelor industriale a început să fie luat de clădiri de birouri sau de proiecte rezidențiale. Însă și această nouă etapă a fost condusă tot de factori economici.
Acum, criza climatică ne arată că ar trebui să discutăm despre calitatea vieții în orașe, despre decarbonizarea mobilității urbane, despre calitatea aerului, despre clădiri verzi, despre cota de spații verzi pe cap de locuitor, despre zone cu emisii reduse și despre inovație sau digitalizare.
Peste 160.000 de persoane apte de muncă rămân inactive în România, o țară cunoscută ca fiind în deficit de forță de muncă, potrivit reprezentanților Întreprinderilor Sociale de Inserție.
Inserția socială poate fi realizată, însă legislația lipsește în mare parte. Cu excepția câtorva măsuri simbolice definite într-o lege cadru, nu există un cadru național de sprijin pentru aceste Întreprinderi Sociale de Inserție.
Sustenabilitatea sistemelor agroalimentare este un subiect cu implicații sociale și economice complexe nu doar în Europa, ci în toată lumea. Totuși, această temă este cu atât mai importantă în România, unde aproximativ 20% din forța de muncă angajată lucrează în agricultură.
Câțiva indicatori importanți pe acest subiect: agricultura ecologică reprezintă 5-8% din totalul suprafețelor agricole din România, în funcție de totalul la care ne raportăm; agricultura este responsabilă de 17% dintre emisiile de carbon ale României; femeile reprezintă 43,1% din forța de muncă din agricultură.
De ce nu există mai multe informații agregate despre biodiversitate în România?
Biodiversitatea este una dintre principalele priorități la nivel global în contextul tranziției către o economie mai verde și o lume mai sustenabilă. Protejarea biodiversității prin politici publice coerente și prin transformarea modelelor de business sunt elemente care s-ar putea dovedi cruciale într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Lipsa datelor este o problemă în România, întrucât nu există nicio platformă care să adune la un loc indicatori și date actualizate despre biodiversitate. Totuși, România are programe și inițiative în acest sens, însă dacă datele nu sunt actualizate, politicile publice riscă să aibă mai mult sens pe hârtie decât pe teren.
Avântul vehiculelor electrice continuă, cel puțin la nivelul înmatriculărilor noi
În România au fost înmatriculate 28.750 de vehicule electrice și hibride în primele zece luni ale anului 2023, reprezentând 23,8% dintr-un total de peste 120.000 de vehicule noi înmatriculate, potrivit datelor APIA.
Spre comparație, în primele zece luni din 2022 au fost înmatriculate 21.817 vehicule electrice și hibride, reprezentând 20,8% dintr-un total de peste 104.000 de vehicule noi înmatriculate. Totuși, când trecem dincolo de înmatriculările noi, vehiculele verzi reprezintă încă o parte marginală din parcul auto național.
La conducerea companiilor românești se află astăzi mai multe femei ca oricând, dar sunt plătite mai prost decât bărbații care au joburi similare, cu același nivel de responsabilitate.
Diferența salarială dintre femei și bărbați este într-adevăr mai scăzută în România decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, suntem pe ultimele locuri în clasamentul comunitar privind egalitatea de gen. Iar asta pentru că femeile din România nu sunt reprezentate la nivelul puterii politice, ceea ce se reflectă în lipsa unor strategii coerente și coordonate pentru promovarea egalității de gen.
Referitor la wage gap, datele arată că în România acesta este de doar 2,4%, dar dacă ne uităm mai atent, acest wage gap se ridică în mod real la 23%, conform unei analize PwC.
Câți români nu au siguranța zilei de mâine? Ce înțeleg oamenii prin această idee?
Românii percep siguranța zilei de mâine în termeni de salarii echitabile, care țin pasul cu creșterile de prețuri, un sistem de sănătate pe care să se poată baza, o stabilitate a locului de muncă sau o stabilitate financiară, conform unui studiu realizat de Ambasada Sustenabilității în România.
Una dintre principalele concluzii ale studiului: 6 din 10 români trăiesc fără siguranța zilei de mâine. În top sunt problematici precum sănătate și bunăstare, muncă decentă și creștere economică sau educație de calitate.
Cum abordăm sărăcia energetică? De ce nu vorbim mai mult despre asta?
Jumătate dintre gospodăriile din România sunt afectate de sărăcie energetică, adică se află în incapacitate de a-și asigura necesarul de energie pentru încălzire și iluminat la standarde adecvate sau suferă de pe urma facturilor mari la energie, conform ORSE.
Astfel, pentru 37,3% dintre gospodării energia a devenit prea scumpă, depășind 10% din coșul zilnic de consum. Totodată, două din zece gospodării (19,8%) și-au redus drastic consumul de energie pentru încălzire, aflându-se în sărăcie energetică extremă, situație ce afectează cu precădere gospodăriile din mediul rural.
Photo 32160408 © Pavalache Stelian | Dreamstime.com
