O analiză globală a mii de mărimi de animale și plante a constatat că speciile se micșorează, un efect constatat cel mai clar de cercetători în ceea ce privește modificările dimensiunii corporale a peștilor, care devin tot mai mici, scrie The Guardian.
Potrivit cercetătorilor, specii precum rața spinoasă, un pește din nordul Atlanticului care poate ajunge până la un metru în lungime, au devenit mai mici, în timp ce speciile cu corpuri mai mici, cum ar fi macroul, sunt din ce în ce mai abundente, ceea ce, potrivit cercetătorilor, modifică compoziția și funcționarea ecosistemelor.
În timp ce micșorarea a fost observată cel mai frecvent la pești, ea a fost înregistrată și la unele plante și specii de nevertebrate. S-a constatat că alte specii și-au mărit dimensiunea corporală, cum ar fi plantele din Arctica.
Studiul, publicat în revista Science, a fost realizat de o echipă internațională de oameni de știință de la 17 universități, care a adunat date despre 4.292 de mamifere, nevertebrate, plante, pești, amfibieni și reptile, inclusiv o serie de specii de pe fundul mării.
Cercetătorul principal, Dr. Inês Martins de la Universitatea York, a declarat: „Descoperirea de bază este că dimensiunea corpului nu se reduce doar în mod predominant, ci că organismele devin mai mici printr-o combinație de înlocuire a speciilor și schimbări în cadrul populațiilor de specii.
„În cadrul unor specii, indivizii devin din ce în ce mai mici. Iar speciile mai mari sunt înlocuite de altele mai mici atunci când dispar.
„Aceste tendințe au fost cele mai evidente în rândul peștilor, unde am văzut dovezi clare ale micșorării dimensiunii corpului. Pentru alte organisme, avem mai puține date disponibile și nu observăm cu adevărat schimbări față de medie [dar] este incontestabil că observăm schimbări destul de mari în biodiversitate și în tipul de biodiversitate pe care îl găsim în diferite locuri”, a spus ea.
Potrivit documentului, un număr mic de organisme mari au fost înlocuite de multe altele mai mici, menținând constantă biomasa, ceea ce susține ideea că ecosistemele compensează schimbările.
Oamenii de știință încă cercetează cauzele acestor modificări ale dimensiunilor corporale, unele dintre ele depășind 10%, dar au sugerat că ar putea fi o consecință a încălzirii globale și a supraconsumului – caracteristici definitorii ale Antropocenului, termenul propus pentru epoca noastră geologică care descrie impactul umanității asupra Pământului.
Raportul vine în sprijinul altor constatări referitoare la reducerea dimensiunilor peștilor din Marea Nordului și la somonii din Pacific mai mici din Alaska, despre care unii cercetători cred că este legată de criza climatică.
Un autor principal al lucrării, profesorul Maria Dornelas de la Universitatea St Andrews, a declarat: „Credem că acest lucru sugerează că, atunci când organismele mari dispar, altele încearcă să le ia locul și să utilizeze resursele care devin disponibile.
„Recunoașterea și explorarea acestei complexități este imperativă dacă dorim să înțelegem mecanismele implicate în modul în care dimensiunea corpului se schimbă de-a lungul timpului”, a spus ea.
„Este clar că înlocuirea pe scară largă a speciilor pe care o observăm în întreaga lume are consecințe măsurabile. Organismele care devin mai mici au efecte importante, deoarece dimensiunea animalelor mediază contribuția lor la modul în care funcționează ecosistemele și modul în care oamenii beneficiază de pe urma lor – peștii mai mari pot, de obicei, să hrănească mai mulți oameni decât peștii mai mici”, a spus ea.
Dr. Franziska Schrodt, coautor la Universitatea Nottingham, a declarat: „Ambele au fost de acord cu această afirmație: „Din păcate, în prezent ne lipsesc date despre multe alte organisme în afară de pești pentru a trage concluzii clare – cercetările viitoare vor beneficia de o investiție mai mare în aceste tipuri de măsurători, în special atunci când se explorează rețelele trofice și interacțiunile dintre alte specii.”
