Liderii G20 se întâlnesc în acest sfârșit de săptămână, în timpul celui mai fierbinte an din istoria omenirii, dar sunt slabe speranțe ca grupul divizat să ajungă la un acord asupra unor acțiuni ambițioase în ceea ce privește criza, scrie AFP.
Tensiunile geopolitice, care i-au făcut pe președintele rus Vladimir Putin și pe liderul chinez Xi Jinping să nu participe la discuții, înseamnă că este puțin probabil ca grupul să ajungă chiar și la tradiționalul comunicat final, ca să nu mai vorbim de promisiuni solide privind clima.
Acest lucru pregătește un eșec „potențial catastrofal” din partea națiunilor care reprezintă 80% din emisiile globale din sectorul energetic, a avertizat joi Amnesty International.
Și ar putea reduce așteptările înainte de discuțiile cruciale privind clima COP28 care vor începe în noiembrie.
La New Delhi vor fi discutate trei aspecte cheie privind clima: un efort pentru triplarea capacității globale de energie regenerabilă până în 2030; renunțarea economiilor la combustibilii fosili – în special la cărbune; și finanțarea tranziției ecologice în țările în curs de dezvoltare.
Pregătirile pentru summit sugerează o cale dificilă pentru a progresa în oricare dintre aceste domenii.
În iulie, miniștrii energiei din G20 nu au reușit nici măcar să menționeze cărbunele în declarația finală, cu atât mai puțin să convină asupra unei foi de parcurs pentru reducerea treptată a emisiilor, iar în ceea ce privește obiectivul privind energiile regenerabile nu s-a înregistrat niciun progres.
„Comunicatele care au ieșit sunt lamentabil de inadecvate”, a declarat săptămâna aceasta Simon Stiell, șeful ONU pentru schimbări climatice, pentru AFP.
Contextul discuțiilor nu ar putea fi cu greu mai sumbru: monitorul climatic al UE a declarat săptămâna aceasta că anul acesta va fi probabil cel mai cald din istoria omenirii, iar șeful ONU, Antonio Guterres, a declarat: „a început prăbușirea climei”.
„Clima noastră face implozie mai repede decât putem face față”, a avertizat el.
Dovada acestui lucru s-a văzut din plin, cu inundații devastatoare, temperaturi record și incendii feroce în mare parte din lume în ultimele luni.
Țările G20 reprezintă 85% din PIB-ul mondial și o cantitate similară de emisii globale de încălzire a climei, ceea ce face ca acțiunile din cadrul forumului să fie cruciale pentru realizarea unor progrese reale.
Cererile de finanțare pentru climă
Însă emisiile de cărbune pe cap de locuitor au crescut la nivelul G20 începând din 2015, potrivit unui studiu realizat săptămâna aceasta, în ciuda eforturilor depuse de unii membri.
Creșterea de nouă procente a fost determinată în mare parte de creșterile înregistrate în țări precum India, Indonezia și China, țări gazdă.
Această dependență de cărbune, alături de falii geopolitice legate de invazia Rusiei în Ucraina și de disputele cu Beijingul, vor face ca acordul privind reducerea treptată să fie dificil.
„Cel puțin, sper că vor include liniile de la Bali privind reducerea treptată a cărbunelui”, a declarat Madhura Joshi, asociat senior la grupul de reflecție asupra climei E3G, referindu-se la summitul de anul trecut, în cadrul căruia membrii s-au angajat să „accelereze eforturile” pentru „reducerea treptată a energiei pe bază de cărbune, în conformitate cu circumstanțele naționale”.
Un alt punct cheie de blocaj ar putea fi finanțarea tranziției energetice
Premierul Narendra Modi, care a încercat să se poziționeze ca vocea „Sudului global”, a insistat înaintea reuniunii că ambițiile climatice „trebuie să fie însoțite de acțiuni privind finanțarea pentru climă și transferul de tehnologie”.
Națiunile bogate au eșuat deja în a respecta angajamentul de a oferi 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea climatică națiunilor mai sărace până în 2020.
Amnesty International a îndemnat lumea dezvoltată să „asigure și să crească substanțial” această finanțare, avertizând asupra consecințelor „potențial catastrofale” ale inacțiunii în cadrul G20.
În această săptămână, națiunile africane au solicitat investiții de 600 de miliarde de dolari în energie regenerabilă, plătite parțial printr-o taxă globală pe carbon.
De asemenea, acestea doresc reducerea și restructurarea datoriilor și implementarea rapidă a unui fond de „pierderi și daune” pentru țările vulnerabile la schimbările climatice.
Un punct luminos în cadrul discuțiilor ar putea fi promovarea energiilor regenerabile, deoarece se pare că proiectele de documente conțin un angajament de a promova o taxă globală de călătorie.
Un punct optimist în cadrul discuțiilor ar putea fi promovarea energiilor regenerabile, proiectele de documente cuprinzând, conform rapoartelor, o promisiune de a promova o triplare a capacității globale până în 2030.
„Pentru prima dată, liderii mondiali discută despre un obiectiv global privind energiile regenerabile”, a declarat Joshi pentru AFP.
În timp ce detaliile privind modul în care se va atinge acest obiectiv rămân de pus la punct, simplul acord asupra angajamentului „ar fi o evoluție importantă”.”
