Statele europene trebuie să reducă „decalajul de planificare” dintre obiectivele climatice și planurile de acțiune, potrivit unui raport, preluat de The Guardian.
Planurile naționale privind energia și clima (NECP) pe care statele membre ale UE le-au realizat în 2019 sunt depășite, nu au detalii esențiale și nu se aliniază cu strategiile pe termen lung, potrivit analizei realizate de organizația non-profit de mediu Clean Air Task Force. Doar jumătate dintre state au prezentat o nouă propunere, la două luni după ce, în iunie, a expirat un termen limită al UE pentru proiectele de planuri.
„Trei decenii este o perioadă foarte scurtă pentru a planifica, autoriza și construi sistemul energetic de care avem nevoie în 2050”, a declarat Alejandra Muñoz Castañer de la CATF, autorul principal al raportului. Guvernele au „o ocazie unică de a lua cu adevărat în serios eforturile de planificare, ceea ce nu au făcut în trecut”.
Raportul invită statele membre să își folosească planurile de acțiune pentru a sprijini o gamă mai largă de tehnologii curate, să trimită semnale mai clare investitorilor cu privire la locul în care să își plaseze banii și să planifice infrastructura transfrontalieră, cum ar fi pilonii de electricitate și conductele de hidrogen.
De asemenea, raportul solicită să se acorde o mai mare atenție rezolvării problemelor practice, cum ar fi formarea unui număr suficient de lucrători și facilitarea obținerii de autorizații pentru proiectele de energie curată.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că aceasta colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a asigura prezentarea la timp a planurilor lor și că va emite o evaluare a acestora până la sfârșitul anului.
UE a promis să reducă poluarea cu gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990 până la sfârșitul deceniului și să ajungă la emisii nete zero până în 2050. Însă un raport al Curții de Conturi Europene din luna iunie a constatat că există „puține indicii că acțiunile pentru atingerea obiectivelor climatice și energetice pentru 2030 vor fi suficiente”.
Comisia a declarat că planurile naționale de acțiune privind schimbările climatice, care descriu modul în care guvernele își vor atinge obiectivele în materie de energie și climă, sunt „esențiale pentru mobilizarea investițiilor masive necesare” pentru neutralitatea climatică și securitatea energetică. Ultima rundă de planuri a fost redactată cu puțin timp înainte de pandemia Covid-19 și de pachetele de redresare cu caracter ecologic ale UE.
De atunci, Rusia a invadat Ucraina, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la gaze și a declanșat o campanie la nivel continental pentru a spori securitatea energetică, în timp ce SUA au adoptat o lege de referință privind clima care a stimulat o cursă globală pentru sprijinirea tehnologiilor curate.
UE și-a revizuit, de asemenea, propriile obiective climatice. De la ultima rundă de stabilire a planurilor, UE și-a majorat obiectivele pentru 2030 în ceea ce privește energia regenerabilă de la 32% la 42,5%, îmbunătățirea eficienței energetice de la 32,5% la 36% și eliminarea carbonului din utilizarea terenurilor de la 225 milioane de tone la 310 milioane de tone.
Stabilirea unor obiective ambițioase este un pas important, a declarat Nicole Pavia, analist în domeniul energiei curate la CATF și coautor al raportului, „dar ceea ce vedem că țările, regiunile, statele membre și UE în ansamblu se luptă este: Cum ajungem de astăzi până în 2030?”.
Doar câteva țări au respectat termenul limită impus de UE pentru următoarea rundă de NECP la sfârșitul lunii iunie și, până la jumătatea lunii septembrie, doar 15 din cele 27 de state membre au prezentat un proiect.
Printre cei mai întârziați se numără Germania și Franța, cei mai mari poluatori de gaze cu efect de seră din Europa, precum și Polonia, al patrulea mare poluator. Italia, Spania și Țările de Jos au prezentat planuri actualizate, împreună cu o duzină de poluatori mai mici.
Raphael Hanoteaux, consilier politic în cadrul grupului de reflecție E3G, a declarat că, din cauza eforturilor rapide ale UE de a crește energia regenerabilă și de a reduce consumul de gaze fosile, „prezentarea la timp a acestor planuri este extrem de importantă”.
Statele membre au observat, de asemenea, o schimbare a priorităților la nivel național. Germania, de exemplu, a fost obligată de Curtea Constituțională în 2021 să își actualizeze legea privind clima din cauza unor dispoziții care „transferă ireversibil sarcinile majore de reducere a emisiilor pe perioade de după 2030”.
În august, agenția germană de mediu a constatat că țara a redus cu 70-80% decalajul dintre politicile și obiectivele sale, comparativ cu ceea ce era în 2021, dar că „sunt încă necesare măsuri suplimentare” pentru a curăța sectoarele transporturilor, clădirilor și industriei.
Ultimul NECP al Germaniei „a fost mai mult un exercițiu de bifat căsuțe”, a declarat Charly Heberer, consilier pe probleme de politică climatică a UE la organizația nonprofit Germanwatch. „Am spera că următorul NECP a fost gândit într-un mod mai holistic”.
Între timp, în Europa Centrală și de Est, ultima rundă de NECP a fost „prost implementată” și nu a fost suficient de strâns legată de fondurile UE care ar fi putut contribui la schimbarea, potrivit unui raport realizat în iunie de ONG-ul Bankwatch.
Raportul Clean Air Task Force a cerut guvernelor să „conecteze punctele” dincolo de 2030, în 2040 și 2050, și să urmărească mai bine progresele pentru a ajunge acolo. UE nu a stabilit încă un obiectiv pentru poluarea sa cu gaze cu efect de seră în 2040, dar intenționează să facă acest lucru înainte de alegerile din mai 2024.
Consiliul său consultativ științific a afirmat într-un raport din iunie că UE ar trebui să urmărească reduceri de 90-95% până în 2040 în raport cu nivelurile la care se aflau în 1990.
