Photo 71885818 © Kantver | Dreamstime.com

România, printre țările cu un cadru de politici slab în privința inserției pe piața muncii a lucrătorilor defavorizați – studiu

România se numără printre țările cu un cadru de politici slab în privința inserției pe piața muncii a lucrătorilor defavorizați, alături de Bulgaria, Letonia, Polonia și într-o oarecare măsură Italia, se arată într-un raport european, citat de Rețeaua Întreprinderilor sociale de inserție RISE România.

Întreprinderile Sociale de Inserție (ISI) sunt mecanisme instituționale care le oferă lucrătorilor discriminați – cum ar fi persoanele vulnerabile și cele cu dizabilități – o formare adecvată la un loc de muncă adaptat.

Astfel, ”peste 160.000 de persoane apte de muncă rămân inactive în România, o țară cunoscută ca fiind în deficit de forță de muncă”, spune Ancuța Vameșu, care coordonează Rețeaua ISI în România. Principala cauză a acestui fenomen este că actualul regim politic este singurul din ultimii 100 de ani care nu a adoptat măsuri concrete și eficiente pentru a integra pe piața muncii lucrătorii defavorizați –  persoanele cu dizabilități, cei din închisori, fără educație și pregătire profesională. Cu excepția câtorva măsuri simbolice definite în Legea-cadru 219/2015, nu există un cadru național de sprijin politic pentru ISI-urile din România. 

Totodată, și educaţia joacă de asemenea un rol important în inserţia pe piaţa muncii a persoanelor cu nevoi speciale. Datele puse la dispoziție de specialiști relevă faptul că 32,5% dintre români, cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani, nu au educaţie, procentul fiind peste 38,3% în cazul persoanelor fără dizabilităţi.

Potrivit sursei citate, în România, statutul de inserție socială poate fi obținut de cooperative, asociații, fundații, asociații de ajutor reciproc sau societăți comerciale cu scop social cu condiția ca acestea să îndeplinească o serie de criterii prevăzute de Legea 219/2015 privind economia socială. ISI-urile sunt înființate pentru a integra în muncă un spectru larg de persoane care se confruntă cu dificultăți la intrarea pe piața muncii (de exemplu, șomeri de lungă durată; persoane cu tulburări legate de consumul de substanțe; foști condamnați; victime ale violenței domestice).

Dar, cu excepția câtorva măsuri simbolice definite în Legea-cadru 219/2015, nu există un cadru național de sprijin politic pentru ISI-urile din România, explică RISE România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha *