Cele mai multe dintre procedurile de infringement active ale României vizează domeniul mediului înconjurător, al acțiunilor climatice și energia, arată statisticile Comisiei Europene.
Transpunerea directivelor europene în sectoare-cheie precum mediul înconjurător, acțiuni climatice și energie încă nu este completă în România, la 15 ani de la aderarea la UE, iar acesta este motivul invocat de Comisia Europeană pentru majoritatea procedurilor de infringement declanșate în ultimii ani împotriva României.
Totuși, transpunerea acestor directive nu este o acțiune pur birocratică. În realitate, lipsa de aliniere la normele comunitare are efecte concrete în România, precum faptul că aici încă funcționează gropi ilegale de gunoi, nu protejăm pădurile și ariile naturale și avem o calitate a aerului mult sub standardele legale. Sunt doar câteva exemple.
Gropile ilegale de gunoi încă nu au fost închise
În total, România figurează cu 18 proceduri active de infringement în domeniul mediului înconjurător, la care se adaugă încă un dosar activ pentru acțiuni climatice.
Situația este agravată de faptul că dosarele pentru mediu sunt printre cele mai vechi după aderarea României la Uniunea Europeană. Spre exemplu, termenul pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme a fost depășit încă din 2009. La momentul intrării în UE, în 2007, România avea peste o sută de astfel de gropi care deveneau ilegale conform aquis-ului european.
În timpul negocierilor pentru aderare, Bucureștiul s-a angajat să închidă toate aceste gropi în termen de doi ani de la aderare. În 2022, România are în continuare 44 de gropi de gunoi neconforme, conform datelor obținute de Europa Liberă de la Ministerul Mediului.
Lipsa strategiei naționale de mediu pe termen lung a declanșat o procedură de infringement
Apoi, un alt dosar activ pentru care Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României vizează chiar strategia națională de mediu pe termen lung și adoptarea țintelor comune privind acțiunile climatice. În septembrie 2022, Comisia a trimis scrisori oficiale prin care somează România, Irlanda, Bulgaria și Polonia să dezvolte și să-i pună la dispoziție aceste strategii.
Astfel, dacă toate țările comunitare au fost de acord oficial cu obiectivele UE de a reduce gazele cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică, aceste patru țări, printre care și România, nu au prezentat încă strategiile naționale prin care vor atinge aceste ținte.
„Strategiile stabile pe termen lung sunt cruciale pentru a atinge transformarea economică de care este nevoie și țintele de dezvoltare sustenabilă mai ample, precum și pentru a înainta către obiectivele pe termen lung stabilite prin Acordul de la Paris”, a transmis atunci Comisia, dând un termen de două luni celor patru țări vizate pentru a răspunde și a trimite strategiile.
Totodată, România are o proceduri de infringement active în domeniul mediului pentru că nu și-a actualizat harta riscului de inundații și pentru că nu gestionează corect apele uzate din zonele urbane. „Peste 180 de mari aglomerații urbane din România încă nu respectă obligațiile legate de colectarea și tratarea apelor uzate”, a transmis Comisia.
Poluarea aerului rămâne o cauză de infringement după 15 ani de la aderare
O altă procedură de infringement declanșată în 2021 de Comisia Europeană împotriva României vizează poluarea aerului prin emisiile industriale de noxe.
„Activitățile industriale au un impact semnificativ asupra mediului înconjurător. Directiva europeană cu privire la emisiile industriale își propune să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în UE, promovând în același timp folosirea tehnicilor care reduc poluarea și care sunt eficiente energetic și sustenabile din punct de vedere al resurselor folosite”, arată Comisia în scrisoarea trimisă României.
Cadrul legislativ românesc nu garantează implementarea acestor obiective-cheie din directivă, în special clauza care stipulează că instalațiile trebuie lăsate să funcționeze doar dacă au autorizație. Pe de-o parte, cadrul legislativ românesc, în actuala sa formă, impune penalități foarte mici și inadecvate, care eșuează să asigure eficiența, proporționalitatea și descurajarea acestor practici, așa cum cere Directiva. Pe de altă parte, autoritățile române eșuează în a aplica actualele legi într-o manieră coerentă la nivel administrativ – spre exemplu, să suspende operațiunile instalațiilor neautorizate. În același timp, sistemul juridic eșuează să aplice sancțiuni, făcând nule eficiența și descurajarea acestor practici”, continuă documentul citat.
Una dintre cele mai vechi proceduri de infringement pe care România nu a reușit încă să le soluționeze vizează calitatea aerului. Comisia Europeană a declanșat procedura încă din 2009, la doi ani după aderare, cerând României să implementeze și respecte normele comunitare.
„România eșuează în a-și proteja cetățenii de poluarea cu particule fine de praf (PM10). Aceste particule fine provind din emisiile cauzate de activitatea industrială, trafic și încălzirea locuințelor și pot cauza astm, probleme cardiovasculare, cancer de plămâni și deces prematur. Legislația UE obligă statele membre să limiteze expunerea cetățenilor la aceste particule. Locuitorii din București, Brașov și Iași au fost expuși aproape permanent, din 2007 până în prezent, la valori peste limita admisă de particule PM10. Comisia consideră că România nu a luat măsurile necesare, care ar fi trebuit să fie în vigoare încă din 2007, pentru a proteja sănătatea cetățenilor și cere României să pacă pași rapizi și efectivi, concentrați pe viitor, pentru a scurta cât mai mult posibil această perioadă în care nu respectă normele comunitare”, arată Comisia într-o poziție din cadrul dosarului.
Acestora li se adaugă alte proceduri, aflate în diverse faze de comunicare, pe tema gestionării corecte a ariilor naturale protejate, precum și a defrișărilor ilegale.
Alte nouă dosare de infringement în Energie
După mediu și acțiuni climatice, România are alte nouă proceduri de infringement declanșate și încă active în domeniul energiei. Pe lângă dosarele care vizează strict transparentizarea sectorului, alte trei proceduri sunt extrem de importante.
Spre exemplu, acțiunea care vizează lipsa unui program național pentru managementul deșeurilor radioactive. „Deșeurile radioactive sunt generate ca urmare a producției de energie electrice in centrale nucleare sau din folosirea de materiale radioactive în scopuri medicale, științifice, industriale sau agricole. Asta înseamnă că toate statele membre produc deșeuri radioactive”, notează Comisia într-o comunicare pe această temă pentru a motiva importanța de a respecta cadrul comun și de a nu gestiona impropriu astfel de deșeuri periculoase.
Rămânem repetenți și la transpunerea legislației comunitare în domeniul eficienței energetice și avem activă o procedură de infringement și la acest capitol. Tema este una crucială pentru strategia UE de a avea cel puțin 32,5% dintre clădiri eficiente energetic până în 2030.
Tot în ceea ce privește sustenabilitatea în energie, România nu a trimis Comisiei Europene planul prin care va transpune reglementările europene în materie de resurse regenerabile. Din această cauză, avem activă o procedură de infringement, măsura fiind una prioritară în strategia Uniunii Europene cunoscută drept „Green Deal”.
