Niciun loc de pe planetă nu este lipsit de deșeuri de plastic, iar recifurile de corali nu fac excepție, însă oamenii de știință au descoperit acum că, cu cât reciful este mai adânc, cu atât mai mult cresc riscurile de a găsi resturi de plastic, potrivit The Guardian.
Un studiu publicat în revista Nature a constatat că nu numai că fiecare recif de corali este îngreunat de plastic, dar aproape trei sferturi dintre obiectele mai mari provin din „uneltele fantomă” – accesorii de pescuit, cum ar fi frânghii, linii și plase. Ambalajele de alimente și sticlele de plastic erau, de asemenea, frecvente. Potrivit cercetătorilor, plasticul constituie o „amenințare emergentă” la adresa recifurilor deja stresate de criza climatică și de pescuitul excesiv.
Studiul, intitulat „Poluarea cu plastic a recifurilor de corali din lume”, a examinat 85 de recife din peste două duzini de locații – inclusiv atoli nelocuiți și recife la adâncimi de 150 de metri – din Oceanul Indian, Pacific și Atlantic. Studiul a reunit oameni de știință de la Academia de Științe din California, de la fundația și organizația caritabilă Nekton și de la universitățile din São Paulo, Oxford și Exeter.
Oamenii de știință au folosit echipamente speciale de scufundare pentru a cerceta zonele „mezofotice” sau crepusculare, la 30-150 de metri sub suprafață, și au descoperit că locurile mai adânci aveau mai mult plastic decât cele mai puțin adânci.
„Suntem aproape întotdeauna primii oameni care pun ochii pe aceste recife mai adânci și, cu toate acestea, la fiecare scufundare vedem gunoaie produse de oameni.”
S-a constatat o mai mare poluare cu plastic în recifele mai apropiate de orașele și piețele dens populate, precum și de ariile marine protejate, ale căror granițe sunt foarte frecventate de pescari.
Cercetătorii au observat că plasticul poate răspândi boli ale coralilor și că ațele și plasele de pescuit pot deteriora structura recifelor și, astfel, pot afecta abundența și diversitatea peștilor.
„Descoperirile noastre dezvăluie unele dintre provocările colective complexe cu care ne confruntăm atunci când ne confruntăm cu poluarea cu plastic”, a declarat Hudson Pinheiro, autorul principal, de la Universitatea din São Paulo și cercetător la academie. „Pe măsură ce resursele marine din întreaga lume se diminuează, oamenii care se bazează pe aceste resurse se îndreaptă către habitatele mai adânci și către cele mai apropiate de zonele marine protejate, unde peștii rămân abundenți.”
Comorele, un lanț de insule din largul coastei de sud-est a Africii, a fost cea mai afectată locație, cu aproape 84.500 de obiecte de plastic în fiecare kilometru pătrat.
Cel mai puțin poluate au fost Insulele Marshall, cu aproximativ 580 de bucăți pe kilometru pătrat.
Un motiv potențial pentru găsirea mai mult plastic la adâncimi mai mari ar putea fi acțiunea crescută a valurilor și turbulențele de la suprafață, care ar putea târî resturile mai adânc. Alte posibilități includ prezența scafandrilor de agrement care îndepărtează gunoaiele de pe recifurile mai puțin adânci, iar coralii de mică adâncime – care au rate de creștere mai mari – cresc peste resturi.
Cercetătorii au subliniat că descoperirile lor evidențiază necesitatea de a extinde adâncimea zonelor marine protejate pentru a include recifele mezofobe, de a actualiza acordurile internaționale privind combaterea poluării cu plastic la sursă – cum ar fi cele discutate în cadrul recentului Comitet interguvernamental de negociere privind poluarea cu plastic – pentru a include uneltele de pescuit și de a dezvolta alternative biodegradabile cu costuri reduse și cu impact redus.
