Conform primei analize a pericolelor pe care le prezintă materialele plastice pentru sănătate de-a lungul întregului lor ciclu de viață – de la extracția pentru fabricare, până la aruncarea la groapa de gunoi și în oceane -, materialele plastice sunt responsabile de un amplu impact asupra sănătății, inclusiv cancere, boli pulmonare și malformații congenitale, scrie The Guardian.
Condusă de Boston College Global Observatory on Planetary Health în parteneriat cu Minderoo Foundation din Australia și Centre Scientifique de Monaco, analiza a constatat că „modelele actuale de producție, utilizare și eliminare a plasticului nu sunt durabile și sunt responsabile de daune semnificative pentru sănătatea umană … precum și de profunde nedreptăți sociale”.
„Principalul factor care determină această înrăutățire a daunelor este creșterea aproape exponențială și încă accelerată a producției globale de plastic”, a constatat analiza, publicată în revista medicală Annals of Global Health. „Daunele produse de plastic sunt amplificate și mai mult de ratele scăzute de recuperare și reciclare și de persistența îndelungată a deșeurilor de plastic în mediul înconjurător.”
Minerii, lucrătorii din industria petrolieră și lucrătorii din câmpurile de gaze care extrag materii prime de carbon fosil pentru producția de plastic, împreună cu lucrătorii din producția de plastic, sunt deosebit de expuși riscului de a fi afectați, a constatat raportul.
Acești lucrători „suferă o mortalitate crescută din cauza leziunilor traumatice … silicoză, boli cardiovasculare, boli pulmonare obstructive cronice și cancer pulmonar”, se arată în raport.
„Lucrătorii din producția de mase plastice prezintă un risc crescut de leucemie, limfom … cancer cerebral, cancer de sân, mezoteliom … și scăderea fertilității. Lucrătorii care reciclează plasticul au rate crescute de boli cardiovasculare, otrăvire cu metale toxice, neuropatie și cancer pulmonar.”
Între timp, locuitorii din comunitățile adiacente zonelor de producție a plasticului și de depozitare a deșeurilor se confruntă cu riscuri crescute de nașteri premature, greutate mică la naștere, astm, leucemie infantilă, boli cardiovasculare, boli pulmonare obstructive cronice și cancer pulmonar. Raportul face referire la dovezile conform cărora sugarii din pântecele mamei și copiii mici sunt expuși unui risc deosebit de ridicat.
Articolul recomandă un tratat global privind materialele plastice pentru a controla fabricarea și utilizarea materialelor plastice și pentru a reduce impactul disproporționat al materialelor plastice asupra sănătății și mediului asupra comunităților dependente de coastă și de oceane și asupra celor care lucrează în industrii cu risc ridicat. Autorii au scris că orice tratat ar trebui să fie în acord cu mandatul stabilit în martie 2022 la Adunarea ONU pentru Mediu.
Frank Seebacher, profesor de biologie la școala de științe ale vieții și mediului de la Universitatea din Sydney, a fost de acord că este necesar un tratat obligatoriu.
„Materialele plastice sunt la egalitate cu schimbările climatice în ceea ce privește efectele lor nocive la nivel global și determină schimbările climatice prin nevoia lor de combustibili fosili”, a spus el.
„Apelul pentru o mai bună gestionare a materialelor plastice este un refren des repetat în literatura de specialitate, în special pentru că majoritatea materialelor plastice utilizate sunt inutile – de exemplu, plasticul de unică folosință și ambalajele – și pot fi ușor de înlocuit. Acest nou document pare să aducă o contribuție foarte valoroasă prin sintetizarea literaturii disponibile într-un set de recomandări concrete.”
Liderul grupului de biologie a inflamației de la QIMR Berghofer din Brisbane, profesorul Andreas Suhrbier, a declarat că aproape toți oamenii consumă în prezent „o cantitate destul de mare de plastic” și că este esențial ca mai multe fonduri de cercetare să fie dedicate examinării impactului acestuia.
„Aceasta este estimată la valoarea unui card de credit de plastic pe săptămână, de obicei sub formă de microplastice”, a declarat Suhrbier.
„Din păcate, cantitatea de cercetare medicală bună în acest spațiu este foarte limitată. Care sunt efectele dăunătoare directe asupra sănătății umane ale unui astfel de consum de plastic? Ce boli sunt exacerbate de un astfel de consum de plastic? Cine din populația noastră ar fi cel mai vulnerabil?
„Întrebările referitoare la impactul consumului de microplastic asupra sănătății sunt greu de răspuns în lipsa unor fonduri de cercetare dedicate și a unor studii bine constituite care să stabilească o relație de cauzalitate între consumul de microplastic și o boală sau o afecțiune.”
