Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva și ceilalți lideri sud-americani se confruntă cu presiuni pentru a stabili soluții îndrăznețe pentru a salva Amazonul deteriorat, în deschiderea summitului de marți privind cea mai mare pădure tropicală din lume, scrie AFP.
Oficialii brazilieni au promis că vor căuta o foaie de parcurs ambițioasă pentru a opri defrișările la reuniunea de două zile a Organizației Tratatului de Cooperare în Amazon, care se desfășoară la Belem, la gura de vărsare a fluviului Amazon.
Acesta este primul summit din ultimii 14 ani pentru grupul de opt națiuni, înființat în 1995 de către țările sud-americane care împart bazinul Amazonului: Bolivia, Brazilia, Columbia, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru, Surinam și Venezuela.
Locul unde se estimează că se află 10% din biodiversitatea Pământului, 50 de milioane de oameni și sute de miliarde de copaci, vasta Amazonie este un rezervor de carbon vital, reducând încălzirea globală.
Însă oamenii de știință avertizează că defrișările o apropie periculos de mult de un „punct de inflexiune”, dincolo de care copacii ar muri și ar elibera carbon în loc să-l absoarbă, cu consecințe catastrofale pentru climă.
Țările din regiune sunt hotărâte „să nu lase Amazonul să atingă un punct de neîntoarcere”, a declarat Marina Silva, ministrul brazilian al mediului, în cadrul unei reuniuni ministeriale care a avut loc înaintea summitului.
Ministrul brazilian de externe, Mauro Vieira, a declarat că summitul va produce o declarație comună care va stabili „instrucțiuni” pentru cele opt țări în vederea punerii în aplicare a unor „noi obiective și noi sarcini” pentru a proteja pădurea tropicală de despăduriri.
Proiectul de lucru „a fost negociat într-un timp record – puțin peste o lună”, a spus el.
Brazilia și Columbia: priorități concurente
Depădurirea este determinată în principal de creșterea vitelor, deși este alimentată de un amestec obscur de corupție, acaparare de terenuri și crimă organizată ale cărei tentacule se extind până la traficul ilegal de droguri, arme, lemn și aur.
În Brazilia, primul exportator mondial de carne de vită și soia și unde se află 60 % din Amazon, distrugerea a distrus deja aproximativ o cincime din pădurea tropicală.
Grupurile de mediu fac presiuni asupra tuturor celor opt țări pentru a adopta angajamentul Braziliei de a eradica defrișările ilegale până în 2030, deși oficialii țărilor gazdă au indicat că aceste negocieri ar putea avea nevoie de mai mult timp.
„Fiecare țară are dinamica sa. Noi nu lucrăm impunând un singur punct de vedere. Este un proces consensual, progresiv”, a declarat luni Silva.
Între timp, președintele columbian Gustavo Petro face presiuni asupra altor țări pentru a adera la promisiunea sa de a interzice orice nouă explorare petrolieră – un subiect delicat pentru Venezuela, țară bogată în petrol, dar și pentru Brazilia, a cărei companie petrolieră de stat, Petrobras, încearcă în mod controversat să exploreze noi blocuri offshore chiar la gura de vărsare a fluviului Amazon.
Silva a salutat inițiativele ambilor lideri.
„Avem doi președinți care sosesc cu angajamente puternice: președintele columbian cu zero petrol și Lula cu zero defrișări”, a spus ea.
Testul Lula
Summitul este un test cheie pentru veteranul de stânga Lula, care a mai fost președinte între 2003 și 2010 și care a revenit în funcție în ianuarie, promițând că „Brazilia s-a întors” în lupta împotriva schimbărilor climatice, după patru ani de distrugeri tot mai mari în Amazon sub conducerea predecesorului său de extremă dreapta, Jair Bolsonaro.
Brazilia a declarat că printre obiectivele sale pentru summit se numără crearea unui grup operativ internațional de poliție pentru regiune și a unui grup de cercetare științifică după modelul Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC), consiliul consultativ al negocierilor ONU privind clima.
Summitul „ar trebui să producă rezultate concrete dacă regiunea dorește cu adevărat să devină un lider în domeniul acțiunilor climatice”, a declarat grupul activist Avaaz, cu sediul în SUA.
Grupurile indigene – ale căror rezervații protejate reprezintă, potrivit experților, un tampon crucial împotriva distrugerii pădurilor lumii – au îndemnat liderii sud-americani să ia măsuri îndrăznețe.
„Lupta noastră nu este doar pentru popoarele indigene, ci pentru întreaga lume, pentru ca generațiile viitoare să poată supraviețui pe această planetă”, a declarat pentru AFP Nemo Guiquita, șeful confederației indigene ecuadoriene CONFENIAE.
