Alianţa mondială împotriva schimbărilor climatice, lansată de UE în 2007 pentru a sprijini ţările sărace în curs de dezvoltare să facă faţă schimbărilor climatice, nu s-a ridicat la înălţimea promisiunilor făcute, arată un nou raport publicat miercuri de Curtea de Conturi Europeană (ECA).
Auditorii au identificat puţine dovezi care să sugereze că iniţiativa a sporit rezilienţa ţărilor la schimbările climatice. Sub aspectul eficienţei, acţiunile finalizate au condus, în general, la realizările preconizate, dar uneori cu un cost ridicat.
„Am constatat că iniţiativa „Alianţa mondială împotriva schimbărilor climatice” a avut un impact mai mic decât se sperase şi că nu a existat o trecere sistematică, aşa cum se preconizase, de la consolidarea capacităţilor la acţiuni mai concrete care să sprijine în mod direct populaţia. În opinia noastră, Comisia Europeană ar trebui să pună accentul pe populaţiile cele mai afectate de schimbările climatice şi să integreze învăţămintele desprinse atât în viitoarele acţiuni legate de schimbările climatice, cât şi în viitoarele iniţiative de ajutor”, a declarat Hannu Takkula, membrul Curţii care a coordonat auditul.
Auditorii au constatat că iniţiativa nu a măsurat gradul în care s-a îmbunătăţit situaţia beneficiarilor şi nici nu a pus în mod suficient accentul pe nevoile populaţiilor celor mai afectate. Ajutorul nu a ajuns întotdeauna la destinatarii vulnerabili vizaţi: de exemplu, puţine acţiuni au inclus activităţi care abordau în mod specific nevoile femeilor şi unele activităţi au fost inaccesibile ca preţ pentru gospodăriile cele mai sărace. De asemenea, s-ar fi putut face mai multe pentru a extinde acţiunile-pilot care au înregistrat rezultate bune, astfel încât să se permită unui număr mai mare de persoane să beneficieze de acestea.
Alianţa mondială împotriva schimbărilor climatice nu a reuşit să atragă, de-a lungul întregii sale durate de viaţă, finanţarea suplimentară preconizată din partea ţărilor din UE şi a sectorului privat. În pofida acestui deficit semnificativ de finanţare, Comisia nu şi-a revizuit niciodată obiectivele iniţiale ambiţioase. Mai mult, în cea de-a doua fază (Alianţa mondială împotriva schimbărilor climatice plus, perioada 2014-2020), criteriile utilizate de Comisie pentru a aloca banii s-au tradus în alocarea unui sprijin proporţional mai scăzut pentru ţările cele mai vulnerabile.
În cazul majorităţii acţiunilor pe care le-au examinat auditorii, Comisia nu analizase în mod suficient caracterul rezonabil al costurilor înscrise în bugetul acţiunii. De exemplu, costurile de gestionare ale acţiunilor au variat foarte mult şi erau deosebit de ridicate în regiunea Pacificului. Auditorii concluzionează că, dacă s-ar fi procedat la o analiză mai detaliată a costurilor, s-ar fi putut realiza economii.
Gradul de cunoaştere a iniţiativei şi vizibilitatea acesteia au fost, de asemenea, problematice. Deşi a sprijinit peste 80 de ţări, ea nu era bine cunoscută în ţările în curs de dezvoltare şi nici în UE. Acest lucru se explica parţial prin faptul că nu se putea face o diferenţiere între acţiunile finanţate în cadrul iniţiativei şi alte acţiuni ale UE destinate combaterii schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare. Eficienţa iniţiativei a fost de asemenea afectată de complexitatea structurii organizatorice a acesteia, în special de duplicarea facilităţilor de sprijin şi a fluxurilor de finanţare.
Inițiativa „Alianța mondială împotriva schimbărilor climatice” nu dispunea de o linie bugetară proprie în sistemul contabil al Comisiei Europene, ci a fost finanțată prin intermediul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al Fondului european de dezvoltare. Finanțarea totală alocată inițiativei s-a ridicat la 728,8 milioane de euro, incluzând contribuțiile din partea țărilor din UE: 308,8 milioane de euro pentru prima fază (2007-2013) și 420 de milioane de euro pentru a doua fază, Alianța globală împotriva schimbărilor climatice plus (2014-2020).
În 2020, Comisia a decis să nu continue inițiativa pentru o nouă fază. În perioada 2021-2027, Comisia va finanța acțiuni de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare acordând sprijin tematic și geografic în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională.
