Aproximativ 40% din totalul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) sunt colectate şi tratate corespunzător, dar punctele de colectare municipale sunt aproape inexistente, este de părere Cătălin Gurău, Director general, ARCwaste Collection, organizaţie de transfer al responsabilităţii (OTR).
„Dispozitivele pe care le folosim zilnic sunt responsabile pentru o bună parte a confortului nostru cotidian, dar şi pentru tonele de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) generate anual. Printre cele mai întâlnite categorii de DEEE sunt echipamentele de uz casnic (frigidere, maşini de spălat), echipamentele IT şi de telecomunicaţii şi echipamentele electrice şi electronice pentru uz profesional. În România, se estimează că aproximativ 40% din totalul DEEE sunt colectate şi tratate corespunzător. Dar, ca majoritatea statelor din zona Central şi Est Europeană, România este dezavantajată de ţinta de 65% din media cantităţilor introduse pe piaţă în ultimii 3 ani, fiind încă o piaţă nesaturată, în care există încă multe achiziţii de primă dotare. Ţinta de colectare a deşeurilor e calculată în funcţie de vânzările de aparate noi, dar vânzările de aparate noi nu presupun întotdeauna scoaterea din uz a unui echipament vechi care să devină deşeu. De fapt, astăzi, în România se colectează echipamente introduse pe piaţă cu 10-15 ani în urmă, când volumul vânzărilor era semnificativ mai mic, fiind de asemenea influenţat de scăderea consumului în perioada imediat următoare crizei”, declară Cătălin Gurău, director general al ARCwaste Collection, într-un comunicat de presă.
În viziunea sa, stabilirea unei ţinte de 85% din cantitatea generată, utilizată deja de ţări precum Ungaria şi Luxemburg, ar fi mult mai realistă şi va putea conduce atât la creşterea continuă a performanţei de colectare, cât şi la valori realizabile.
„În plus, România are unele dintre cele mai mari penalităţi pentru neatingerea ţintei din Uniunea Europeană. Ne confruntăm, de asemenea, cu o lipsă a infrastructurii municipale de colectare. Punctele municipale de colectare, care în vechile state membre ale UE aduc peste 50% din cantitatea colectată, sunt aproape inexistente în România. Din păcate, ţinta mult prea mare în raport cu cantităţile de DEEE disponibile, coroborată cu valoarea foarte mare a penalităţii pentru neatingerea acesteia (de 2 lei/kg), creează un context ce poate încuraja specula şi uneori chiar fraudele. Totodată, România are nevoie de un organism de coordonare şi compensare (de tip Clearinghouse) care să asigure distribuţia echitabilă a obligaţiilor de colectare între toate organizaţiile de transfer de responsabilitate existente. În prezent, organizaţiile colective operează pe o piaţă a colectării nereglementată, unde există un dezechilibru major între cererea creată de o ţintă de colectare artificială şi o ofertă limitată atât de factori obiectivi (cantităţile de DEEE generate sunt mici), cât şi conjuncturali/subiectivi (nu există puncte municipale de colectare, colectarea formală este parţial înlocuită de cea informală, consumatorii nu îşi cunosc dreptul de a preda gratuit un echipament vechi în schimbul celui nou în aceleaşi condiţii de livrare)”, susţine Gurău.
ONU a estimat că, în 2019, au fost produse peste 22 de milioane de tone de deşeuri de echipamente mici în întreaga lume, echivalentul a 40% dintre cele 57 de milioane de tone de deşeuri electrice şi electronice care apar la nivel global.
Estimările din piaţă sunt că, dacă se va menţine ritmul de creştere, de aproximativ 3% pe an, cantitatea totală de deşeuri electrice şi electronice va ajunge la 29 de milioane de tone până în anul 2030.
ARCwaste Collection este o organizaţie de transfer al responsabilităţii producătorilor de deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) şi a fost înfiinţată de Arctic SA, având ca obiect de activitate gestionarea corespunzătoare a DEEE prin parteneriate strategice care asigură reciclarea.
