Photo 95050350 © Tom Wang | Dreamstime.com

8 predicții și întrebări pentru 2024: creșterea temperaturilor, subvențiile pentru vehicule electrice, amenzi pentru România și descurajarea protestelor

Anul 2024 este unul relevant și decisiv pentru mai multe subiecte care formează perspectiva amplă a sustenabilității și a adaptării în fața crizei climatice, de la creșterea continuă a temperaturilor globale, la reducerea sau eliminarea subvențiilor pentru vehicule electrice și până la amenzile pe care le încasează România.

Echipa Pagina de Sustenabilitate și Sustenabil lansează 8 predicții și întrebări la începutul anului 2024. Dintre acestea, multe își au rădăcinile în 2023, așa cum puteți citi în retrospectiva 30 de evenimente din România anului 2023 relevante pentru sustenabilitate sau în retrospectiva 50 de evenimente internaționale din 2023 relevante pentru tranziția verde.

1. Va închide România depozitele ilegale de deșeuri?

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis în decembrie că va impune sancțiuni financiare României pentru că nu a închis depozitele de deșeuri neautorizate.

Încă 31 de astfel de situri au rămas deschise, iar sancțiunile sunt de 1,5 milioane de euro plus 600 de euro pe zi pentru fiecare depozit neautorizat care nu este închis.

Va închide România aceste depozite ilegale de deșeuri în 2024?

2. Continuăm să fierbem

Anul 2023 a fost declarat în mod oficial cel mai fierbinte an din istorie, lună după lună doborând record după record, atât la nivel punctual, în mai multe țări, cât și la nivel global.

A fost anul în care ONU a anunțat că epoca încălzirii globale a luat sfârșit și a sosit era fierberii globale. Valurile de caniculă din acest an au făcut ravagii în mai multe părți de pe glob, iar oamenii de știință au dovedit că aceste valuri de caniculă ar fi fost mai puțin probabile în lipsa crizei climatice declanșată de oameni.

La începutul anului 2024, Ministerul Mediului din România a recunoscut că 2023 a fost cel mai fierbinte an din 1900 până în prezent.

Oamenii de știință estimează că încălzirea globală ar putea atinge în anul 2024 pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale – adică nivelul pe care aproape 200 de țări s-au angajat să îl evite prin Acordul de la Paris.

3. Presiunea creșterii TVA-ului

Modificările fiscale care au intrat în vigoare în anul 2024 vor avea impact în mai multe sectoare din economie. Printre acestea: comercianții de produse bio și furnizorii de panouri fotovoltaice.

Comercializarea produselor eco a trecut de la un prag de TVA de 5% la 19% din 1 ianuarie 2024, în timp ce livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice și panouri solare termice are un TVA de 9%, în loc de 5%.

Consultanții avertizează că modificarea regimului fiscal pentru aceste categorii va avea impact în primul rând asupra micilor comercianți din aceste domenii.

4. Intră CSRD

Uniunea Europeană a adoptat în urmă cu câțiva ani directiva cunoscută drept CSRD (Corporate Social Responsability Directive), dar aceasta a intrat de facto în vigoare din 2024.

CSRD este un cadru care obligă companiile europene să intre treptat într-un sistem de raportare non-financiară prin care să evalueze atât impactul crizei climatice asupra companiei, cât și impactul companiei asupra mediului și asupra comunităților, prin toate categoriile de emisiii și tipuri de impact de care se face responsabilă.

Conformarea la CSRD se va face treptat, iar primele care trebuie să se conformeze sunt cele circa 50.000 de companii din Europa, inclusiv România, care vor depune în 2025 primele rapoarte pe această directivă, rapoarte aferente anului 2024.  

5. Subvențiile pentru vehicule electrice

În România, achiziția de vehicule electrice se bazează în mare parte pe subvențiile pe care le oferă statul român, în contextul în care programul din România este unul dintre cele mai generoase din Europa la acest moment.

Și aici, Guvernul a decis la finalul anului 2023 să reducă semnificativ subvențiile pentru achiziția de vehicule electrice, conform AvocatNet.

Ecobonusurile vor fi eliminate, iar valoarea subvenției va scădea de la 51.000 la 25.500 pentru vehicule electrice și de la 26.000 la 13.000 de lei pentru mașinile hibride.

Decizia din România reflectă decizii similare din Europa și din lume. Germania a renunțat abrupt la subvenție în decembrie. Atât de abrupt încât producătorii s-au oferit să acopere ei costul subvenției de la stat pentru a nu-și pierde clienții pe termen scurt.

În același timp, SUA a decis să limiteze din 2024 numărul de modele de vehicule electrice care pot beneficia de „reduceri fiscale”.

Pe final de an, Franța a restructurat programul de subvenții pentru vehicule electrice și va favoriza mașinile produse în Franța și Europa, nu pe cele produse în China. Nici pentru modelul Dacia Spring nu vor mai fi acordate subvenții.

6. Descurajarea protestelor

Experții în drepturile omului și activiștii de mediu au tras un semnal de alarmă în octombrie cu privire la un val de arestări în rândul activiștilor de mediu reuniți la diferite proteste de-a lungul continentului.

În Germania, Franța, Italia, Suedia, Olanda și Marea Britanie, autoritățile au început să facă arestări în masă la protestele climatice, în timp ce se pregătesc diferite legi care vor să sperie protestatarii și să îi catalogheze drept huligani, sabotori sau eco-teroriști.

Un activist de mediu de la Just Stop Oil a fost condamnat la șase luni de închisoare în luna decembrie pentru că a participat la un marș pașnic pe baza unei noi legi.

Protestele sunt descurajate pe mai multe fronturi. Marile companii poluatoare au început o serie de acțiuni neobișnuite împotriva cetățenilor care protestează.

În 2023, gigantul petrolier Shell a dat în judecată ONG-ul Greenpeace și a cerut despăgubiri de 2,1 milioane de dolari. Compania vrea blocarea tuturor protestelor pe termen nelimitat.

Într-un alt caz din 2023, compania aeriană Eurowings, parte a grupului Lufthansa, le-a cerut activiștilor despăgubiri de 120.000 de euro pentru că aceștia i-ar fi perturbat activitatea prin prosteste.

7. Politicienii și criza climatică

Criza climatică și tranziția energetică sunt subiecte care în mod inevitabil au de-a face și cu politicienii, ca factori politici și decidenți, în contextul în care marile schimbări se întâmplă odată cu reglementările.

Însă criza climatică sau tranziția energetică sunt subiecte care sunt amestecate din ce în ce mai mult și în intrigile politice, utilizate ca subiect de campanie sau negate tot ca subiect de campanie.

Europa intră într-un nou rând de alegeri europarlamentare, iar subiectele de mediu, efectele lor și efectele deciziilor necesare pentru acțiunea climatică au devenit chestiuni tot mai tangibile pentru electorat. Va fi criza climatică trasă și mai mult în politică?

Pe de altă parte, OMS avertiza în 2023 că politicienii europeni au responsabilitatea morală de a aboda urgent problematici precum aerul periculos de pe întreg continentul european.

Chiar dacă politicienii amestecă de multe ori retorica politică cu administrarea necesară în criza climatică, de prea puține ori aceștia iau cu adevărat deciziile curajoase.

8. Zonele cu emisii reduse

Zonele cu emisii reduse ar putea apărea tot mai des pe agenda publică, în contextul în care numărul acestora este în creștere la nivel global.

Mai mult de 320 de astfel de zone funcționează astăzi în Marea Britanie, Europa și în special, în Japonia. Acestea reduc poluarea aerului într-o zonă prin reducerea numărului de vehicule foarte poluante, în general vehicule diesel mai vechi.

Vom vedea discuția despre astfel de zone și în România? Care va fi primul oraș care va lua astfel de decizii curajoase? Când va implementa Bucureștiul zone cu emisii reduse?

sursa foto: Photo 95050350 © Tom Wang | Dreamstime.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Captcha *